Joi se împlinesc 101 ani de la nașterea politicianului Corneliu Coposu, lider al opoziției postcomuniste
Joi, 21 mai, se împlinesc 101 ani de la nașterea politicianului român, lider al opoziției postcomuniste, Corneliu Coposu. Fostul senator și președinte al Partidului Național Ţărănesc Creştin Democrat s-a stins din viață la vârsta de 81 de ani, la 11 noiembrie 1995.
S-a născut ca fiu al protopopului greco-catolic Valentin Coposu si al Aureliei Coposu, născută Anceanu (fiica protopopului greco-catolic luliu Anceanu), la 20 mai 1914. Studiile liceale le-a urmat la Blaj, absolvind mai apoi Facultatea de Drept a Universităţii Regele Ferdinand din Cluj. A colaborat la ziarul clujean „România Nouă”, condus de Zaharia Boila, la „Mesajul” (Zalău) precum şi la oficiosul Bisericii Romane Unite cu Roma, ziarul „Unirea” din Blaj. În 1935 a fost ales preşedinte al Organizaţiei Tineretului Universitar al PNŢ din Cluj. Între 1937 şi 1940 a activat ca secretar personal al lui luliu Maniu, pe care l-a însoţit în toate misiunile sale politice.
În 1940 a primit funcţia de secretar politic al lui luliu Maniu, iar în 1945 a devenit preşedinte al filialei PNŢ Sălaj. Pe 14 iulie 1947 a fost arestat împreună cu întreaga conducere a PNŢ, în ceea ce s-a numit „Înscenarea de la Tămădău”. Până în 1956 a fost ţinut în arest preventiv, fără să fie judecat, iar în anul 1956 i s-a înscenat un proces pentru „înaltă trădare a clasei muncitoare” şi pentru „crimă contra reformelor sociale”. A fost condamnat la muncă silnică pe viaţă fiind închis până în 1962 într-un regim sever de izolare la penitenciarul Râmnicu Sărat. În aprilie 1964 a fost pus în libertate după 17 ani de detenţie. A fost angajat ca muncitor necalificat la întreprinderea de Construcţii-Montaj Bucureşti, atelierul de tâmplărie mecanică. În ianuarie 1990 reînfiinţează PNŢ, sub titulatura Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, al cărui preşedinte va fi până la moarte. Coneliu Coposu este unul din iniţiatorii Convenţiei Democrate Române, alianţă de partide creată în anul 1992 cu scopul de a contracara guvernarea de stânga a lui Ion lliescu. În mai 1995 a fost numit Ofiţer al Legiunii de Onoare, cea mai înaltă distincţie acordată de Republica Franceză cetăţenilor străini. Pe 6 octombrie 1995 a avut loc la sediul Ambasadei Franţei la Bucureşti ceremonia înmânării înaltei distincţii. Moartea sa, în noiembrie 1995 a generat un imens val de simpatie populară pentru forţele politice anticomuniste din România.
Deşi nu a beneficiat de funeralii naţionale, la înmormântarea sa au participat sute de mii de oameni, veniţi din întreaga ţară. Acest curent de simpatie a contribuit la victoria Convenţiei Democrate la alegerile generale din 1996. Corneliu Coposu este înmormântat în Cimitirul Bellu Catolic. Numeroase locuri publice îi poartă numele, iar în Piaţa Palatului din Bucureşti a fost dezvelit un monument în amintirea sa, monument aşezat faţă în faţă cu cel al lui Iuliu Maniu, ale cărui idealuri le-a dus mai departe.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Actualitate
Economistul Radu Georgescu critică reacția politicienilor după ce Moody’s a menținut ratingul BBB cu perspectivă negativă: „Probabil România are și cei mai fericiți și bucuroși politicieni din Europa”
Economistul Radu Georgescu critică atitudinea politicienilor după ce Moody’s a menținut ratingul BBB cu perspectivă negativă: „Probabil România are și cei mai fericiți și bucuroși politicieni din Europa” Economistul Radu Georgescu a comentat reacțiile politicienilor români după ce agenția de risc Moody’s a păstrat ratingul BBB – cu perspectivă negativă pentru România, confirmând deciziile anterioare […]
Guvernul RENUNȚĂ la finanțarea radarelor fixe: Șoferii vitezomani scapă de sancțiuni pentru o perioadă nedeterminată
Guvernul RENUNȚĂ la finanțarea radarelor fixe: Șoferii vitezomani scapă de sancțiuni pentru o perioadă nedeterminată Autoritățile au decis să amâne pe termen nedefinit proiectul radarelor fixe, ceea ce înseamnă că șoferii care conduc cu viteză vor continua să se simtă în „siguranță”, știind că riscul de a fi prinși este redus. Această decizie riscă să […]
Programul pentru școli, pe hârtie: Aproape 2 milioane de elevi și copii de grădiniță NU primesc lapte, fructe și legume
Programul pentru școli, pe hârtie: Aproape 2 milioane de elevi și copii de grădiniță NU primesc lapte, fructe și legume Peste 1,9 milioane de elevi și copii de grădiniță au început școala fără să primească lapte, fructe sau legume, pentru că hotărârea de guvern care trebuia să reglementeze programul nu a fost încă adoptată. Proiectul […]