Joi se împlinesc 101 ani de la nașterea politicianului Corneliu Coposu, lider al opoziției postcomuniste
Joi, 21 mai, se împlinesc 101 ani de la nașterea politicianului român, lider al opoziției postcomuniste, Corneliu Coposu. Fostul senator și președinte al Partidului Național Ţărănesc Creştin Democrat s-a stins din viață la vârsta de 81 de ani, la 11 noiembrie 1995.
S-a născut ca fiu al protopopului greco-catolic Valentin Coposu si al Aureliei Coposu, născută Anceanu (fiica protopopului greco-catolic luliu Anceanu), la 20 mai 1914. Studiile liceale le-a urmat la Blaj, absolvind mai apoi Facultatea de Drept a Universităţii Regele Ferdinand din Cluj. A colaborat la ziarul clujean „România Nouă”, condus de Zaharia Boila, la „Mesajul” (Zalău) precum şi la oficiosul Bisericii Romane Unite cu Roma, ziarul „Unirea” din Blaj. În 1935 a fost ales preşedinte al Organizaţiei Tineretului Universitar al PNŢ din Cluj. Între 1937 şi 1940 a activat ca secretar personal al lui luliu Maniu, pe care l-a însoţit în toate misiunile sale politice.
În 1940 a primit funcţia de secretar politic al lui luliu Maniu, iar în 1945 a devenit preşedinte al filialei PNŢ Sălaj. Pe 14 iulie 1947 a fost arestat împreună cu întreaga conducere a PNŢ, în ceea ce s-a numit „Înscenarea de la Tămădău”. Până în 1956 a fost ţinut în arest preventiv, fără să fie judecat, iar în anul 1956 i s-a înscenat un proces pentru „înaltă trădare a clasei muncitoare” şi pentru „crimă contra reformelor sociale”. A fost condamnat la muncă silnică pe viaţă fiind închis până în 1962 într-un regim sever de izolare la penitenciarul Râmnicu Sărat. În aprilie 1964 a fost pus în libertate după 17 ani de detenţie. A fost angajat ca muncitor necalificat la întreprinderea de Construcţii-Montaj Bucureşti, atelierul de tâmplărie mecanică. În ianuarie 1990 reînfiinţează PNŢ, sub titulatura Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, al cărui preşedinte va fi până la moarte. Coneliu Coposu este unul din iniţiatorii Convenţiei Democrate Române, alianţă de partide creată în anul 1992 cu scopul de a contracara guvernarea de stânga a lui Ion lliescu. În mai 1995 a fost numit Ofiţer al Legiunii de Onoare, cea mai înaltă distincţie acordată de Republica Franceză cetăţenilor străini. Pe 6 octombrie 1995 a avut loc la sediul Ambasadei Franţei la Bucureşti ceremonia înmânării înaltei distincţii. Moartea sa, în noiembrie 1995 a generat un imens val de simpatie populară pentru forţele politice anticomuniste din România.
Deşi nu a beneficiat de funeralii naţionale, la înmormântarea sa au participat sute de mii de oameni, veniţi din întreaga ţară. Acest curent de simpatie a contribuit la victoria Convenţiei Democrate la alegerile generale din 1996. Corneliu Coposu este înmormântat în Cimitirul Bellu Catolic. Numeroase locuri publice îi poartă numele, iar în Piaţa Palatului din Bucureşti a fost dezvelit un monument în amintirea sa, monument aşezat faţă în faţă cu cel al lui Iuliu Maniu, ale cărui idealuri le-a dus mai departe.
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Actualitate
Câți pensionari avea România la finele lunii septembrie 2026 și cât a ajuns pensia medie
Câți pensionari avea România la finele lunii septembrie 2026 și cât a ajuns pensia medie România avea 4.674.614 pensionari la sfârșitul lunii septembrie 2026, cu 2.725 mai puțini față de luna precedentă. Pensia medie la nivel național a fost de 2.785 de lei, iar valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenite s-a ridicat la 13,02 […]
Tot mai puțini pasageri aleg trenul: Numărul călătorilor a scăzut cu 5,8% în trimestrul al doilea din 2026. Date INS
Tot mai puțini pasageri aleg trenul: Numărul călătorilor a scăzut cu 5,8% în trimestrul al doilea din 2026. Date INS Aproape 15,5 milioane de pasageri au călătorit cu trenul în trimestrul al doilea din 2026, cu 5,8% mai puțini față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Potrivit sursei […]
Cum pot fi contestate deciziile de pensionare în 2026: În ce termen trebuie acționat Deciziile de pensionare pot fi contestate atunci când pensionarii constată că drepturile bănești stabilite nu corespund contribuțiilor realizate sau documentelor care dovedesc activitatea profesională. Printre motivele care pot justifica o astfel de contestație se numără calcularea greșită a punctajului de pensie, […]
