Joi se împlinesc 101 ani de la nașterea politicianului Corneliu Coposu, lider al opoziției postcomuniste
Joi, 21 mai, se împlinesc 101 ani de la nașterea politicianului român, lider al opoziției postcomuniste, Corneliu Coposu. Fostul senator și președinte al Partidului Național Ţărănesc Creştin Democrat s-a stins din viață la vârsta de 81 de ani, la 11 noiembrie 1995.
S-a născut ca fiu al protopopului greco-catolic Valentin Coposu si al Aureliei Coposu, născută Anceanu (fiica protopopului greco-catolic luliu Anceanu), la 20 mai 1914. Studiile liceale le-a urmat la Blaj, absolvind mai apoi Facultatea de Drept a Universităţii Regele Ferdinand din Cluj. A colaborat la ziarul clujean „România Nouă”, condus de Zaharia Boila, la „Mesajul” (Zalău) precum şi la oficiosul Bisericii Romane Unite cu Roma, ziarul „Unirea” din Blaj. În 1935 a fost ales preşedinte al Organizaţiei Tineretului Universitar al PNŢ din Cluj. Între 1937 şi 1940 a activat ca secretar personal al lui luliu Maniu, pe care l-a însoţit în toate misiunile sale politice.
În 1940 a primit funcţia de secretar politic al lui luliu Maniu, iar în 1945 a devenit preşedinte al filialei PNŢ Sălaj. Pe 14 iulie 1947 a fost arestat împreună cu întreaga conducere a PNŢ, în ceea ce s-a numit „Înscenarea de la Tămădău”. Până în 1956 a fost ţinut în arest preventiv, fără să fie judecat, iar în anul 1956 i s-a înscenat un proces pentru „înaltă trădare a clasei muncitoare” şi pentru „crimă contra reformelor sociale”. A fost condamnat la muncă silnică pe viaţă fiind închis până în 1962 într-un regim sever de izolare la penitenciarul Râmnicu Sărat. În aprilie 1964 a fost pus în libertate după 17 ani de detenţie. A fost angajat ca muncitor necalificat la întreprinderea de Construcţii-Montaj Bucureşti, atelierul de tâmplărie mecanică. În ianuarie 1990 reînfiinţează PNŢ, sub titulatura Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, al cărui preşedinte va fi până la moarte. Coneliu Coposu este unul din iniţiatorii Convenţiei Democrate Române, alianţă de partide creată în anul 1992 cu scopul de a contracara guvernarea de stânga a lui Ion lliescu. În mai 1995 a fost numit Ofiţer al Legiunii de Onoare, cea mai înaltă distincţie acordată de Republica Franceză cetăţenilor străini. Pe 6 octombrie 1995 a avut loc la sediul Ambasadei Franţei la Bucureşti ceremonia înmânării înaltei distincţii. Moartea sa, în noiembrie 1995 a generat un imens val de simpatie populară pentru forţele politice anticomuniste din România.
Deşi nu a beneficiat de funeralii naţionale, la înmormântarea sa au participat sute de mii de oameni, veniţi din întreaga ţară. Acest curent de simpatie a contribuit la victoria Convenţiei Democrate la alegerile generale din 1996. Corneliu Coposu este înmormântat în Cimitirul Bellu Catolic. Numeroase locuri publice îi poartă numele, iar în Piaţa Palatului din Bucureşti a fost dezvelit un monument în amintirea sa, monument aşezat faţă în faţă cu cel al lui Iuliu Maniu, ale cărui idealuri le-a dus mai departe.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Economistul Radu Georgescu: Investițiile în 2026 s-au prăbușit cu 50%, comparativ cu 2025, o scădere de 6,5 miliarde de lei. Guvernul a tăiat exact de unde nu trebuia
Economistul Radu Georgescu: Investițiile în 2026 s-au prăbușit cu 50%, comparativ cu 2025, o scădere de 6,5 miliarde de lei. Guvernul a tăiat exact de unde nu trebuia Economistul Radu Georgescu avertizează asupra situației economice a României, susținând că multe informații prezentate public despre deficit, investiții, PNRR sau TVA sunt acceptate fără să fie verificate. […]
GREVĂ GENERALĂ anunțată de profesori pe 25 mai 2026. Ce înseamnă pentru elevi: teste, note și medii date peste cap
GREVĂ GENERALĂ anunțată de profesori pe 25 mai 2026. Ce înseamnă pentru elevi: teste, note și medii date peste cap Profesorii din România intenționează să lase corigent finalul anului şcolar şi ameninţă cu greva generală de pe 25 mai 2026. E o ameninţare care le complică serios soarta elevilor, un eventual protest însemând examene date […]
Numărul de paturi din spitalele din România, redus cu 14.000 până în 2028. Ministru: ,,Nu afectează cu nimic calitatea serviciului medical”
Numărul de paturi din spitalele din România, redus cu 14.000 până în 2028. Ministru: ,,Nu afectează cu nimic calitatea serviciului medical” Guvernul a aprobat în ședința de miercuri, 29 aprilie 2026, Planul național de paturi pentru perioada 2026 – 2028, care prevede reducerea treptată a aproximativ 14.000 de paturi finanțate de Casa Națională de Asigurări […]