Istoricul Mircea Platon despre reforma educațională de după anii ’90: „Ceea ce s-a întâmplat la noi a fost că noi, am acceptat acest tip de intervenție”

Mircea Platon, istoricul, a discutat referitor la reforma educațională care a fost implementată în România, după anii 1990 și care a fost refuzată în alte state europene.

„Vreau să înțeleg. Ne-ați spus la un moment dat că reformele la noi au mers mai rapid decât se așteptau unii. E chiar un citat dintr-un raport din 2000-2001 în cartea dumneavoastră în care spunea clar că eram unici din această privință, în sensul că e o reformă a sistemului de educație fără precedent din țările din Europa și Asia Centrală.

Chiar ei recunoșteau, cei de afară, că ne-am mișcat mai bine decât oriunde au fost ei și au încercat să miște lucrurile. Întrebarea este: suntem un experiment de tip social? Pentru a se vedea în ce măsură reușește și este eventual aplicabil în altă parte?”, a spus Răzvan Dumitrescu.

„Experimentul fusese deja început în Africa, America Latină și odată cu anii 90 s-a extins și în părți din Europa de est și în Asia centrală. Ceea ce s-a întâmplat la noi a fost că noi, de exemplu, am acceptat acest tip de intervenție. Emisarii organismelor internaționale care s-au ocupat cu reforma educației s-au dus și în Ungaria și în Polonia și în Țările Baltice și în Slovacia și au fost refuzați.

În Țările Baltice, de exemplu, Banca Mondială s-a dus cu program de reformă a educației și cei din Țările Baltice au spus că vor colabora cu Banca Mondială pentru rețeaua de calorifere a școlilor, pentru electrificare și încălzire în calorifere, pentru că au probleme, iarna e mai lungă și Banca Mondială i-ar fi putut ajuta, în privința programelor nu. Slovacia, care în 2007 era intens curtată de Banca Mondială în acest sens pentru reforme i-a trimis la plimbare.

Toate aceste țări sunt țările la care ne uităm acum cu jind, fostele țări din est. Sunt cei care au refuzat, de fapt, această colaborare”, a explicat istoricul Mircea Platon.

Țările care au refuzat au rămas în UE

Răzvan Dumitrescu a mai adăugat că țările care au refuzat reforma educației nu au avut probleme cu Uniunea Europeană, rămânând în continuare în Europa și alianțele de pe continent. În acest sens, invitatul interviului a încuviințat, adăugând că acele țări „au avut niște elite mai responsabile”.

Sursa: dcnews.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI