Ipoteză uluitoare a unui inginer albaiulian: Munţii Apuseni s-au format în urma impactului unui meteorit cu Terra, acum peste 100 de milioane de ani!

Ipoteză uluitoare a unui inginer albaiulian: Munţii Apuseni s-au format în urma impactului unui meteorit cu Terra, acum peste 100 de milioane de ani!

În 2012, albaiulianul Marius Petru Paniti, un inginer chimist pasionat de speologie, descoperea, explorând două peşteri din judeţul Caraş-Severin, nişte roci nemai­întâlnite pe Terra, provenind dintr-un asteroid gigant, probabil cel mai mare care a căzut vreodată pe pământ, pe care l-a botezat ”Astrid-Paniti”.

De atunci și-a dedicat cam 80 la sută din timp validării acestei descoperiri. A discutat cu experţi de la Muzeul de Mineralogie din Napoli, Italia, a trimis mostre de roci unor profesori români de la Universitatea Yale, altor savanţi din Jena (Germania) şi a primit ajutor din partea unei foste colege care conduce un laborator. A descoperit o formă de bioxid de siliciu unică pe Terra, cu o puritate de 97 la sută şi o duritate pe scara Mohs de 8 ・9,1, ceea ce înseamnă că piatra poate fi zgâriată doar de safir, rubin, smarald şi diamant, în vreme ce, la rândul ei, este capabilă să zgârie vidia şi topazul. ”Deşi la început am fost criticat cu vehemenţă de mari speologi şi geologi din România, care au spus că rocile ”mele” ar fi simple silexuri, duritatea lor îi contrazice. Silexul are o duritate de 5,5 ・6,5, iar cea mai dură formă de bioxid de siliciu de pe Pământ este cristalul de quartz, care urcă la 7 pe scara Mohs”.

Multe dintre primele ipoteze despre această descoperire s-au dovedit ulterior a fi eronate, recunoaște pasionatul cercetător. ”Am crezut la început că meteoritul a fost o bucată din faimosul Chicxulub care a dus la extincția dinozaurilor. S-a dovedit că Astrid este mai ”mic” ca dimensiuni, dar mai mare ca vârstă decât Chicxulub. Cea mai precisă datare a impactului este de circa 100 – 105 milioane de ani, datare pe care am obținut-o indirect, cu sprijinul profesorului Alex Dunhill de la Universitatea din Leeds, Marea Britanie.

Împreună cu echipa sa, profesorul a elaborat un studiu complex asupra fosilelor de dinozauri din întreaga lume şi a ajuns la concluzia că acum 100 /125 de milioane de ani, toţi dinozaurii europeni au migrat prin punţile continentale care existau pe atunci către Asia, America, Africa şi Australia, fără ca fenomenul să decurgă şi invers, deci fără ca dinozaurii endemici în zona-ţintă să cunoască, la rândul lor, o migraţie către Europa. Dr. Dunhill a datat astfel mai exact momentul impactului lui Astrid. Numai o asemenea catastrofă de proporţii a putut determina exodul animalelor preistorice de pe continentul nostru”.

Jumătate din timpul său, Paniti l-a alocat studierii asteroidului descoperit. ”A avut dimensiuni de peste 5 kilometri. Am obținut și două informații extrem de valoroase, de la ing. Eugen Rău din Timișoara, un alt pasionat de meteoriți: acesta, încă din 2009 a descoperit craterul provocat de Astrid pe Terra.(…) Pe lângă craterul descoperit de ing. Rău, în zona Banat, cu epicentrul în Peștera ”Sub Cetate” din Caraș – Severin, am descoperit pe o nouă hartă încă două cratere: unul în zona Munților Apuseni și unul în Serbia. Am emis ipoteza că aceste trei cratere ar putea proveni din același asteroid, care au căzut deodată pe Terra. P

robabilitatea ca să avem trei cratere atât de apropiate, la nivel mondial, dar care să fi căzut în ere geologice diferite, este mică. Am emis astfel ipoteza că Astrid, la intrarea în atmosfera Pământului, la temperaturi ridicate, s-a rupt în trei bucăți. Bucata cea mai mare a căzut pe Banat, iar cele mai mici, în lateral, conform distribuției lui Gaus. Dovezile colaterale: în munții Carașului, Aninei, Apuseni, avem niște zăcăminte minerale fabuloase, roci extraordinar de dure – andezit, granit. Curbura arcului Carpatic este posibil să se fi format din cauza impactului celui de-al treilea meteorit, care a generat Apusenii.

Impactul a avut loc în momentul în care zona în discuție era acoperită de Marea Tethis. Meteoritul din zona Caraș a pătruns prin Marea Tethis ca prin brânză, iar impactul cu fundul mării a provocat modificări ale scoarței terestre până la 3-4 kilometri adâncime. Această mega-bogăție de metale din Munții Carașului și Munții Apuseni are acum o explicație clară. Avem metale fie de proveniență meteoritică, fie că, din cauza dezastrului provocat de Astrid în scoarța terestră, au fost generate o grămadă de fisuri ale acesteia, iar cu lava au migrat spre suprafață aurul, manganul, thoriu etc.

Ipoteza mea este cea că Astrid a fost ca un șvaițer uriaș, în care ”brânza” era din rocă silicatică extrem de dură – shistovite-ul descoperit ulterior de cercetătorii ruși – iar găurile erau umplute cu oxizi metalici, componente care au fost oxidate, erodate după momentul impactului. În acest sens, avem dovezile colaterale, elementele chimice rare, mangan, thoriu, uraniu. Un profesor de la Yale University m-a descoperit pe internet, mi-a studiat site-ul http://www.asteroid-astrid-paniti.info/ şi a făcut un set de analize la cea de-a treia peşteră, cea de la Dâmbul Steriului. Au apărut noutăţi interesante, care diferenţiază rocile faţă de cele din celelalte două situri şi ce am mai găsit într-o a patra peşteră, cea de la Comarnic.

Cert este că una dintre mostrele pe care le-am trimis savantului din SUA era un mineral cu o formulă chimică aparte: cobalt-cupru-mangan-oxigen, nemai­întâlnită pe planeta noastră. Celelalte erau silicaţi extrem de bogaţi. Am ajuns la concluzia că această a treia peşteră se afla într-o zonă mai puţin adâncă a Mării Tethis, ceea ce a dus la prezervarea oxizilor de fier şi mangan.

Sunt convins că aceste cratere au fost văzute de mult timp de americani, de canadieni și nu de proști au venit la Roșia Montană, dorind aur, cupru și altele. Gândiți-vă câtă bogăție de minerale avem în aceste zone de impact! Îmi doresc să încep un proiect de colaborare și cu sârbii, pentru a cerceta și zonele lor”, explică ing. Paniti. În plus, acesta intenționează să analizeze și roci din peșterile Apusenilor.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI