Rămâi conectat

Actualitate

Iohannis a contestat la Curtea Constituțională o prevedere prin care polițiștii pot folosi dispozitive cu electroşocuri

Publicat

în

Șeful statului, Klaus Iohannis, a trimis Curţii Constituţionale, luni, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice, contestând, între altele, o prevedere prin care poliţiştii pot folosi dispozitive cu electroşocuri. De asemenea, preşedintele apreciază că sunt neclar formulate situaţiile în care poliţistul are dreptul să conducă o persoană la secţie.

Legea supusă controlului de constituţionalitate are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice în scopul adoptării unor măsuri care să conducă la creşterea capacităţii de intervenţie în acest domeniu, prin instituirea instrumentelor legale necesare exercitării atribuţiilor de serviciu sau îndeplinirii misiunilor, dar şi a celor necesare asigurării unei protecţii juridice şi fizice a personalului angajat.

În opinia preşedintelui, Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice a fost adoptată de Senat cu încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5), art. 119 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie.

Electrica Furnizare Discount

Astfel, Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice a fost adoptată fără solicitarea avizului CSAT. Potrivit art. 4 lit. d) din Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, CSAT „d) avizează proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind: 1. securitatea naţională; 2. organizarea generală a forţelor armate şi a celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale”.

În primul rând, potrivit art. II pct. 1 din legea supusă controlului de constituţionalitate, prin modificarea art. 26 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, printre atribuţiile principale ale acesteia sunt incluse măsuri de prevenire şi combatere a terorismului.

Conform art. 1 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, „Terorismul reprezintă ansamblul de acţiuni şi/sau ameninţări care prezintă pericol public şi afectează securitatea naţională, având următoarele caracteristici: a) sunt săvârşite premeditat de entităţi teroriste, motivate de concepţii şi atitudini extremiste, ostile faţă de alte entităţi, împotriva cărora acţionează prin modalităţi violente şi/sau distructive; b) au ca scop realizarea unor obiective specifice, de natură politică; c) vizează factori umani şi/sau factori materiali din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, populaţiei civile sau al oricărui alt segment aparţinând acestora; d) produc stări cu un puternic impact psihologic asupra populaţiei, menit să atragă atenţia asupra scopurilor urmărite”.

Potrivit art. 6 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României „(1) Organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale sunt: Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, precum şi Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Justiţiei, prin structuri interne specializate; (2) Activitatea pentru realizarea securităţii naţionale este organizată şi coordonată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării”.

În aceste condiţii, reglementarea ca atribuţie principală a aplicării de „măsuri de prevenire şi combatere a terorismului” de către o autoritate a administraţiei publice centrale, Poliţia Română, structură demilitarizată aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, califică această structură drept un „organ de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale”. Or, în aceste condiţii, adoptarea unui act normativ ce vizează organizarea şi funcţionarea unei instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, fără avizul CSAT, încalcă competenţa de avizare şi rolul prevăzut de art. 119 din Constituţie a acestei autorităţi constituţionale.

În plus, introducerea unei asemenea atribuţii principale, fără corelarea acesteia cu atribuţiile celorlalte organe de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, a cărei realizare este organizată şi coordonată de către CSAT lipseşte norma de claritate şi precizie, contrar exigenţelor stabilite de art. 1 alin. (5) din Constituţie, se arată în sesizare.

De asemenea, potrivit art. II pct. 13 din legea supusă controlului de constituţionalitate, art. 38 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române este completat cu o serie de cazuri în care poliţistul este îndreptăţit să pătrundă „în orice mod, într-o locuinţă sau orice spaţiu delimitat ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimţământul acesteia sau al reprezentatului legal, pentru: (…) d) a prinde autorul unor acte de terorism, dacă există indicii că acesta se află în acel spaţiu”.

În al doilea rând, având în vedere amploarea modificărilor realizate la nivelul Legii nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române şi faptul că modificările aduse acestui act normativ sunt propuse de iniţiatori pentru îmbunătăţirea mecanismelor de care dispune Poliţia Română în asigurarea ordinii publice, domeniul actului normativ se încadrează în domeniul pentru care competenţa de avizare aparţine Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, având în vedere şi considerentele dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, se mai arată în document.

Preşedintele mai arată că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice a fost adoptată de Senat cu încălcarea prevederilor art. 75 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (2), precum şi cu cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie, respectiv a depăşirii termenului constituţional de adoptare tacită, cu consecinţa încălcării principiului bicameralismului.

Legea a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră competentă, în şedinţa din data de 25 iunie 2018. Legea dedusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată cu încălcarea prevederilor art. 75 alin. (2), fiind dezbătută şi adoptată cu depăşirea termenului constituţional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată, se arată în sesizare.

În sesizare se arată că art. II pct. 8 încalcă art. 1 alin. (5), prin raportare la art. 23 şi art. 53 din Constituţie.

Potrivit acestor modificări şi art. 322 alin. (1) nou introdus, poliţistul are dreptul să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanei în situaţia în care „acesta încalcă dispoziţiile legale, ori există motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală”. Sintagma „motive verosimile” nu este una definită în cuprinsul modificărilor aduse actului normativ, contrar exigenţelor de tehnică legislativă, fiind una neclară, de natură să lipsească norma de precizie şi claritate, contrar art. 1 alin. (5) din Constituţie, se arată în sesizare.

În egală măsură, potrivit art. 324 alin. (1) lit. b), dispoziţie nou introdusă, poliţistul are dreptul să conducă o persoană la sediul poliţiei atunci când, „din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanţelor ori bunurilor aflate asupra sa, creează motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală”, iar potrivit art. 324 alin. (1) lit. d), un alt motiv care permite poliţistului să conducă o persoană la sediul poliţiei este cazul în care „luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru acesta sau pentru ordinea publică”.

„Având în vedere faptul că o astfel de măsură reprezintă o restrângere a exerciţiului libertăţii individuale, apreciem că modul general de formulare a acestor cazuri este unul lipsit de claritate şi precizie, fiind de natură să încalce exigenţele stabilite de art. 53 din Constituţie privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, aşa cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, subliniază Klaus Iohannis.

Potrivit art. 3212 nou introdus „poliţistul are dreptul de a utiliza bastoane, tonfe, dispozitive cu substanţe iritant-lacrimogene şi/sau paralizante, câini de serviciu, scuturi de protecţie, căşti cu vizor, dispozitive cu electroşocuri, arme neletale cu bile de cauciuc sau alte arme neletale, precum şi alte mijloace de imobilizare care nu pun în pericol viaţa sau nu produc o vătămare corporală gravă, în scopul împiedicării sau neutralizării acţiunilor violente ale persoanei, atunci când: a) utilizarea forţei fizice nu a fost sau nu este aptă să producă acest rezultat, sau b) aceasta intenţionează să săvârşească sau săvârşeşte acţiuni violente cu obiecte, dispozitive, substanţe sau animale ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor”.

„Având în vedere efectele pe care astfel de mijloace le pot avea asupra integrităţii fizice a persoanelor vizate, apreciem că folosirea de către poliţist a dispozitivelor cu electroşocuri reprezintă o măsură disproporţionată în raport cu scopul său prin raportare la art. 53 din Constituţie”, subliniază şeful statului.

Sursa News.ro

Publicitate

Actualitate

Vechimea în muncă 2021: Statul ar putea să deconteze cheltuielile făcute de cetățeni cu documentele din arhive

Publicat

în

Vechimea în muncă 2021: Statul ar putea să deconteze cheltuielile făcute de cetățeni cu documentele din arhive

O propunere legislativă elaborată de Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii, a fost depusă recent la Senatul României, proiect de act normativ care, dacă parcurge cu bine întreg procesul de aprobare parlamentară ar putea rezolva, începând din 2023, una dintre marile probleme ale persoanelor care doresc să-și reconstituie vechimea de muncă în vederea pensionării.

Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996 și a legii nr. 53/2003 – Codul muncii, a fost prezentat de Violeta Alexandru, ce propune, în inițiativa sa, ca tarifelor mari percepute acum de firmele de arhivare să fie înlocuite cu unele limitate prin lege, statul urmând să deconteze cheltuielile făcute de cetățeni cu aceste documente din arhive o dată pe an.

CITEȘTE ȘI: Formula de CALCUL a pensiilor se va schimba. Se introduce un ”sistem de bonificare în calculul pensiilor”

Fără a indica propriu-zis niște limite, inițiatorii stabilesc în propunerea legislativă că aceste tarife maximale vor fi stabilite de cei de la Arhivele Naționale, după consultarea firmelor din domeniu. Iar tarifele vor fi scutite de TVA. Nu de multe ori, actualii și foștii salariați reclamă costurile uriașe ale serviciilor de arhivare private și faptul că, pentru a-și reconstitui vechimea pentru stabilirea cât mai corectă a pensiei, sunt nevoiți să scoată mii de lei din buzunar. Noile măsuri ar urma să se aplice abia din 2023.

Electrica Furnizare Discount

CITEȘTE ȘI: Pensii 2021: Ce schimbări sunt preconizate pentru pensionarii care sunt încă în câmpul muncii

Mai departe, aceeași propunere legislativă prevede că documentele în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind stagiile de cotizare la pensiile publice pe care le dețin acum cei de la arhivele naționale și casele de pensii să fie predate cu prioritate firmelor autorizate să presteze servicii arhivistice. Iar costurile acestei operațiuni vor fi suportate din bugetele arhivelor și al caselor de pensii.

Prin propunerea legislativă se dorește introducerea unei obligativități pentru persoanele care predau aceste documente spre arhivare, să menționeze toate denumirile pe care le-au avut în toată perioada de la înființare și până la desființare.

CITEȘTE ȘI: Adevărul despre noua FORMULĂ de CALCUL a PENSIILOR. Casa de pensii a făcut anunțul

În privința celor care dețin documentele (creatorii sau deținătorii lor, inclusiv succesorii în drepturi ai acestora) este prevăzută, în aceeași document, obligativitatea acestora de a elibera, la cerere, certificate, adeverințe, copii ori extrase de pe acele documente, în cel mult 90 de zile lucrătoare.

Aceeași propunere legislativă mai prevede și modificarea Codului muncii, a unei prevederi care a fost introdusă chiar anul acesta, prin care firmele vor fi obligate, în cazul falimentului sau lichidării să emită în cel mult 90 de zile lucrătoare adeverințele de activitate salariaților și să facă închiderea carnetelor de muncă, riscând altfel o amendă între 300 și 1.000 de lei.

Sursa: dcbusiness.ro

Citește mai mult

Actualitate

Ajutorul pentru încălzire pentru iarna 2021-2022: Când vor fi adoptate normele metodologice pentru aplicarea Legii consumatorului vulnerabil

Publicat

în

Ajutorul pentru încălzire pentru iarna 2021-2022: Când vor fi adoptate normele metodologice pentru aplicarea Legii consumatorului vulnerabil

Normele metodologice pentru aplicarea Legii consumatorului vulnerabil, care sprijină financiar persoanele şi familiile cu venituri mici pentru plata facturilor la gaze, electricitate sau alte surse de încălzire, vor fi adoptate în cursul săptămânii viitoare, a anunțat ministrul Muncii, Raluca Turcan.

Ministrul a făcut apel la primării să se implice în aşa fel încât actul normativ să poată fi aplicat.

„Partea de sprijin pentru consumatorii vulnerabili este într-o etapă pe care puţini şi-ar fi imaginat-o la începutul anului şi spun lucrul acesta pentru că în secunda în care Guvernul şi-a asumat legea consumatorului vulnerabil, toată lumea întreba: dar ce vă trebuie legea consumatorului vulnerabil şi sigur nu o să găsiţi bani?”, a declarat Raluca Turcan, marţi după-amiază, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Ploieşti.

Electrica Furnizare Discount

Turcan a făcut apel la primării să se implice pentru aplicarea actului normativ.

„Săptămâna viitoare vom ieşi cu normele metodologice şi chem şi fac un apel la toate autorităţile locale, în special primăriile, care sunt responsabile într-o proporţie covârşitoare de implementarea legii consumatorului vulnerabil, astfel încât în relaţia cu noi, Ministerul Muncii, care furnizăm bazele de date cu persoanele aflate în situaţii de vulnerabilitate să poată să strângă dosarele, să depună dosarele, să ia legătura cu furnizorii şi să se realizeze acea compensare pe facturi pentru cei care îndeplinesc criteriile pentru a beneficia de legea consumatorului vulnerabil”, a adăugat Raluca Turcan.

Citește mai mult

Actualitate

Pandemia face victime și în afara spitalelor: Un vânzător, împușcat pentru că i-a cerut unui client să poarte mască de protecție

Publicat

în

Pandemia face victime și în afara spitalelor: Un vânzător, împușcat pentru că i-a cerut unui client să poarte mască de protecție

Un angajat al unei benzinării, în vârstă de 20 de ani, a fost împuşcat sâmbătă de către un client căruia a refuzat să-i înacseze cumpărăturile din cauză că nu purta o mască de protecţie împotriva covid-19. Crima a provocat reacţii puternice în Germania, relatează AFP.

Angajatul acestei staţii de alimentare cu carburant – un student – a refuzat să încaseze banii acestui client, un bărbat în vârstă de 49 de ani, originar din Idar-Oberstein (vest), care dorea să cumpere un pachet de bere, pentru că acesta din urmă nu purta mască de protecţie.

Nervos, bărbatul în vârstă de 49 de ani a plecat şi a lăsat berea pe tejghea. El s-a întors, o oră şi jumătate mai târziu, de această dată cu o mască, pe care şi-a scos-o în faţa tejghelei, pentru a-l face pe casier să reacţioneze.

Electrica Furnizare Discount

După ce studentul i-a cerut să poarte masca în mod corect, clientul a scos un revolver din buzunar şi a tras în student, care a murit pe loc, precizează poliţia.

Suspectul s-a prezentat a doua zi la postul local de poliţie.

Acuzatul a declarat poliţiei că se simte ”încolţit” de măsurile împotriva pandemiei covid-19, pe care le consideră o ”atingere tot mai mare la adresa drepturilor sale” şi că ”nu a văzut altă soluţie”, a declarat luni procurorul Kai Fuhrmann.

Anchetatori au percheziţionat, apoi, apartamentul acuzatului, în care au găsit arma crimei şi alte arme de foc şi muniţie.

Primarul din Idar-Oberstein, Frank Frühauf, a denunţat un act ”teribil”. Locuitori au depus flori şi lumânări în faţa staţiei de alimentare cu carburant.

Ministrul german al Agriculturii Julia Klöckner, din cadrul Uniunii Creştin Democrate (CDU, conservatori) al Angelei Merkel, originar din regiune, a denunţat această crimă drept ”şocantă”.

O reprezentantă a Verzilor (ecologişti), Katrin Göring-Eckardt, s-a declarat, într-un mesaj postat pe Twitter, ”profund zguduită” de această crimă care, în opinia sa, este ”rezultatul crud al urii”.

Poliţia nu a precizat dacă bărbatul se consideră membru al mişcării ”Querdenker” (”Liberi cugetători”), care s-a impus drept principala voce critică a restricţiilor sanitare impuse în Germania împotriva luptei împotriva covid-19.

Serviciile germane de informaţii interne anunţau, în aprilie, că plasează membri ai Querdenker sub supraveghere, suspecaţi de legături cu extrema dreaptă.

Sursa: stiripesurse.ro

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare