Investiţiile, încotro?

Cum-necum, am ajuns, zice-se, odată cu încheierea primului trimestru din acest an la ieşirea din recesiune. Mai rămâne însă ca Institutul Naţional de Statistică să confirme acest lucru pe 13 mai (o să fie cu ghinion!?), când se spune că va prezenta evoluţia Produsului Intern Brut al României pe primul trimestru al acestui an. Şi dacă va da cu plus faţă de trimestrul IV al anului trecut, deoarece se înregistrează două trimestre consecutive de creştere economică s-ar zice că, într-adevăr, am ieşit din recesiune. Nu însă şi din criză! Atât guvernanţii cât şi FMI sunt pătrunşi la ora actuală de ceva optimism privind evoluţia economică a ţării noastre în 2011, anticipând o creştere economică anuală de circa 1,5 la sută. Este posibil. Problema reală este însă că românii continuă să fie la fel de săraci ca şi până acum şi nici speranţe de mai bine nu se întrevăd în viitorii ani. De ce? Păi în primul rând pentru faptul că atunci când tot tai din salarii şi din cheltuieli fără a lua cât de cât ceva măsuri de relansare a economiei şi astfel de încurajare a consumului nu ai cum să îţi faci speranţe de mai bine pentru viitor, ci eventual să trăieşti tot aşa cum ai trăit până acum. Adică prost. Doar cu programele „Prima casă” şi „Rabla” şi cu ceva subvenţii pe agricultură (foarte, foarte mici în comparaţie cu ale altor state din UE) şi fără a se lua unele măsuri concrete de încurajare a afacerilor (facilităţi concrete de creditare avantajoasă şi de relaxare fiscală), şi fără a pune o bază mult mai mare pe realizarea unei agriculturi româneşti mai performante nu vom reuşi să prosperăm poate niciodată. Asta cu atât mai mult cu cât şi resursele bugetare care se obţin în prezent şi fondurile europene care se atrag pe diverse programe structurale sunt risipite, în mare parte, pe investiţii mai puţin productive, care nu vor duce nici într-un caz spre o creştere economică durabilă şi spre un nivel de trai mai ridicat al românilor. Spre exemplu, cine dracu ne pune ca în această sărăcie cruntă, în care foarte mulţi români n-au de unde să mai pună zilnic copilaşilor o pâine pe masă, să cheltuim miliarde de euro de la buget şi de la UE pe tot felul de parcuri de agrement şi terenuri de fotbal la sate, pe patinoare, telegondole şi alte lucruri care, deşi nu strică să le avem şi pe acestea, acum în niciun caz nu ni le putem permite, deoarece suntem prea săraci. Altfel spus,… tichie de mărgăritar ne mai trebuie!
Guvernul trebuie să facă neapărat o reprioritizare a investiţiilor ţinând cont de ceea ce românii au nevoie acum şi în viitorul apropiat. Sunt de acord că trebuie făcute cât mai multe investiţii în infrastructură, în modernizare de drumuri şi în construcţia de autostrăzi, deoarece acestea au un rol benefic cel puţin dublu: sunt absolut necesare pentru o ţară care se află acum integrată într-o piaţă europeană, pentru atragerea marilor investitori străini şi dezvoltarea economică, respectiv a turismului, dar şi pentru că din aceste investiţii se întorc la buget banii reprezentând circa 40 la sută din valoarea lor, sub formă de impozite pe salarii precum şi din alte taxe şi impozite. Or din celelalte investiţii amintite puţin mai înainte nu prea se creează niciun fel de plusvaloare pentru economie şi pentru societate, ci doar un anumit confort, pe care, repet, cel puţin deocamdată nu ni-l putem permite. Apoi, din cele ce am mai citit, în ţară se construiesc o droaie de mall-uri, în timp ce de fabrici noi sau de parcuri industriale aprope că nu mai auzim. Ce să facem doar cu mall-urile? Să vindem doar produse din import în ele? Să devenim doar o piaţă de desfacere pentru Europa? De unde să aibă românii bani să cumpere asemenea produse, care în cea mai mare parte sunt foarte scumpe? Aşa după cum se ştie, de douăzeci de ani încoace în ţara noastră au fost închise sute de fabrici, fiind mai apoi vândute la fier vechi, iar în locul acestora puţine s-au mai construit noi. Or, o ţară nu poate trăi doar din comerţul cu produse din import, din… politică şi gargară ieftină făcută de politicienii noştri zi de zi, ceas de ceas la televizor, ci în primul rând din producţie proprie, competitivă.
Tinu MATEŞ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI