Ziarul Unirea

INTERVIU| Cum va arăta Alba Iulia în următorii 10-15 ani, în viziunea noului Arhitect Șef al Primăriei

PNL - Alegeri Locale Partiale - 27 iunie

Damian Alexandru Ioan, tânărul Arhitect Șef al Primăriei Municipiului Alba Iulia, vorbește atât despre problemele actuale ale orașului nostru, cât și despre eventualele obstacole pe care le vom avea de depășit, în următorii ani.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru ziarulunirea.ro, Damian Alexandru a declarat ce anume l-a atras la această funcție, la care a fost și singurul candidat.

ELIT

„Având activitate de proiectare în domeniul urbanismului de peste 10 ani, și lucrând cu numeroase administrații publice, am simțit nevoia de a îmi dedica toate cunoștințele acumulate atât în timpul studiului, stagiului cât și în timpul în care am proiectat în cadrul firmei mele câtre un obiectiv mai mare, și anume acela de a încerca să îmi aduc aportul la dezvoltarea orașului Alba Iulia, astfel încât acesta să devină un oraș prietenos cu locuitorii săi curenți și viitori, care nu doar să crească din punct de vedere al suprafeței și numărului de locuitori, ci care să se dezvolte sustenabil, pe toate palierele esențiale pentru o funcționare optimă.

Pentru asta este nevoie de un plan clar stabilit, direcții specifice pentru implementarea lui, ierarhizarea problemelor orașului și prioritizarea rezolvării lor în funcție de necesități.

Locuind în acest oraș, mi se pare normal să vreau să ajut la îmbunătățirea calității vieții și creșterii nivelului de trai al locuitorilor săi, iar cunoștințele mele în domeniul urbanismului mă pot ajuta să fac asta, în cadrul tuturor domeniilor de dezvoltare unde este nevoie de punerea în practică a acestui know-how pe care l-am dobândit de-a lungul timpului.”, a declarat acesta.

Întrebat de dificultatea examenului pe care acesta a trebuit să îl susțină pentru deveni Arhitect Șef, cât și despre relevanța sa în legătură cu studiile sale, Alexandru a transmis următoarele:

„Trebuie să menționez că profesia mea este de urbanist și nu arhitect, cu toate că inițial mi-am dorit să ajung arhitect. Consider că postul pe care tocmai m-am instalat solicită în principal cunoștințele mele de urbanist, și mai puțin pe cele de arhitect.  Fiind vorba de gestiunea unui oraș, pregătirea mea profesională îmi vine evident în ajutor enorm, pentru că principiile care privesc strategii de dezvoltare la scară mare și optimizarea funcționării unui întreg oraș le am deja întipărite în felul în care gândesc eu ca profesionist în domeniu, și îmi sunt la-ndemână.

Am absolvit Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, Facultatea de Urbanism, cu o licență în Urbanism și Amenajarea Teritoriului și un master în Proiectare Urbană.

După cum presupun că se știe deja, metodele de examinare folosite încă în ziua de azi pentru ocuparea posturilor din administrația publică din întreaga țară, sunt rămase ca mărturie a unor sisteme puțin depășite, care nu cred că își mai au rostul. Legislația este mereu în schimbare, iar memorarea ei nu rezultă în abilități neapărat utile în momentul în care se ajunge pe post.

De asemenea, acest tip de examinare cred că este unul dintre motivele principale pentru care oameni pregătiți și profesioniști nu se implică sau nu vor să ocupe posturi în administrație. Acest mod de examinare este descurajant, pentru orice tânăr care are alte metode mult mai aplicate de învățare și pentru care acumularea cunoștințelor se face prin exercițiu practic.

De aceea există, peste tot în țară, numeroase posturi de Arhitect șef, sau posturi în cadrul departamentelor tehnice de urbanism / cadastru / autorizații de construire, care rămân în continuare neocupate.”

Pe lângă aceste aspecte, noul Arhitect Șef ne-a împărtășit de asemenea și care este punctul său de vedere față de nemulțumirea cetățenilor, în ceea ce privește schimbarea PUZ-urilor din cartiere tradițional ocupate de case.

„După cum se poate observa, tendința aceasta s-a răspândit masiv în orașele țării în ultimii ani, creând disfuncții și probleme peste tot unde a apărut.

Nu consider oportună descurajarea realizării de locuințe colective, însă locațiile unde aceste intervenții se pot face, fără a afecta comunitățile locale deja existente trebuie alese cu mare grijă, și având în spate o analiză aprofundată nu doar a regimului de înălțime din zonele respective, ci și a infrastructurii edilitare, stradale și de dotări publice (grădinițe, școli, centre comunitare, clinici etc.), analiză care este esențială în ceea ce privește dezvoltarea unor cartiere cu locuințe colective, deoarece acestea generează trafic și consum de resurse cu mult mai mare decât cartierele de locuințe individuale. De aceea trebuie și dotat mai bine.

Cred cu tărie că o să putem pune bazele unui parteneriat între administrația publică și dezvoltatorii locali, un parteneriat constructiv care să urmărească și să satisfacă atât dorințele investitorilor cât și interesele cetățenilor cu scopul de a crește calitatea vieții în cartierele orașului.

De asemenea, trebuie să menționez și faptul că, termenul de “locuințe colective” nu ar trebui neapărat să însemne blocuri de mari dimensiuni, cu 5-10 etaje. Există soluții, și avem nenumărate modele din care să ne inspirăm în toată Europa de vest și țările nordice, de locuințe colective  cu 2-3, maxim 4 niveluri, care nici nu au impact atât de mare asupra zonelor în care sunt realizate, și care, dacă sunt realizate la standarde contemporane de locuire, pot oferi un mod mult mai sustenabil de a trăi decât o fac locuințele individuale.

Ideea de bază este că în realizarea de astfel de intervenții este esențială analiza contextului la nivel de cartier, și nu doar la nivel de parcele direct învecinate.

Trebuie specificat că extinderea zonelor construite cu locuințe individuale poate fi la fel de dăunătoare pentru oraș ca extinderea cu locuințe colective, atâta timp cât nu se planifică din timp zone bine definite care să adăpostească dotări și funcțiuni complementare locuirii în acele cartiere.

Asta pentru că locuitorii acestor noi extinderi de cartiere monofuncționale rămân permanent dependenți de centrul orașului, unde au acces la funcțiuni comerciale, educație, sănătate, administrație și la toate celelalte funcțiuni și servicii care nu se regăsesc în zonele exclusiv rezidențiale de orice fel, așa cum se realizează ele în prezent.

Iar apoi observăm efectele, atât locuitorii centrului orașului cât și persoanele care au nevoie de centrul orașului, că traficul e prea mare, că nu mai au loc copii la grădinițe/școli, că e prea departe spitalul\dispensarul șamd.

Concluzia este că dezvoltarea orașului trebuie gestionată cu eficiență de către administrația publică, cu respect față de cetățeni și cu consultarea acestora. Există soluții arhitecturale și urbanistice pentru orice problemă de acest fel, însă trebuie ca administrația locală să vadă interesul tuturor cetățenilor orașului, iar orice decizie pe care o ia în legătură cu aprobarea sau respingerea unor proiecte urbanistice să fie făcută după un proces de analiză mai aprofundat, care trebuie să vină atât din partea proiectanților, cât și a echipei din departamentul de urbanism al primăriei, colectiv în care sper să mă integrez, să învăț de la el și să le ofer la rândul meu know-how-ul dobândit în domeniul urbanismului.

Implicarea cetățenilor în luarea deciziilor care privesc probleme legate de urbanism este un lucru obligatoriu și îmi dă speranță că împreună cu echipa din care fac parte, o să punem bazele urbanismului participativ în orașul nostru.”, a declarat acesta.

La final, întrebat din punctul de vedere al unui profesionist, că va arăta sau ar trebui să arate Alba Iulia în următorii 10-15 ani, Damian Alexandru a precizat următoarele:

Având în vedere poziția în teritoriu a orașului și legăturile noi de infrastructură de circulații pe care le va avea cu restul țării, este mai mult decât evident că Alba Iulia va intra într-un proces accelerat de dezvoltare, dar ca să ne bucurăm de un oraș frumos peste 10-15 ani, trebuie să avem o viziune clară pentru următorii 100 de ani.

Cetatea Alba Carolina este și va rămâne în mod sigur un centru polarizator al activităților turistice și un motor de dezvoltare a zonelor  din oraș imediat învecinate Cetății. De aceea trebuie în continuare conservată, protejată, restaurată și pusă în valoare la tot potențialul ei, care consider că încă nu a fost atins. Cu toate acestea, toate proiectele care au efecte în interiorul și în vecinătățile directe ale Cetății vor trebui să trateze cu enorm respect acest obiectiv de patrimoniu național, obiectiv ce are o atât de mare forță polarizatoare pentru Alba Iulia.

Pe lângă Cetate însă, va fi esențial ca Alba Iulia să-și dezvolte în mod inteligent o zonă de producție și industrie nepoluantă, pentru a adăposti potențialii investitori care în mod cert vor dori să-și dezvolte afacerile și în această zonă a țării. Însă pentru ca această nouă zonă de dezvoltare să poată găzdui pe o perioadă cât mai îndelungată noi investiții, este necesar un plan director pe termen lung, bine conturat și cu reglementări clare și vizionare în ceea ce privește rețeaua stradală, echiparea edilitară și utilizarea optimă a resurselor de teren în mod sustenabil. Această zonă va reprezenta motorul economic ce va susține dezvoltarea întregului oraș și care va genera de asemenea creșterea numărului de locuri de muncă pentru oraș.

Utilizarea optimă a terenurilor pentru zone rezidențiale se va traduce în dezvoltări care să asigure toate utilitățile pentru locuitori, să aibă o densitate nici prea mare dar nici prea mică, și să aibă o ierarhie bine conturată a tramei stradale, ce va fi definită prin viitorul PUG.

Un alt element esențial va fi definirea unor nuclee de tip central, distribuite uniform în cadrul orașului, care vor deservi locuitorii cu dotări și servicii de bază, astfel încât să nu mai existe dependența de zona centrală, care are în prezent efecte negative foarte accentuate, nu doar din punct de vedere urbanistic. Mixitatea funcțională a cartierelor este vitală pentru diminuarea deplasărilor cu mașina personală.

Este vital ca pe viitor, să scăpăm de această dependență de mașina personală care există în prezent, de aceea este necesară conturarea a unor sisteme pentru mijloace alternative de transport (autobuze, biciclete etc.) și a infrastructurii dedicate pentru acestea (benzi dedicate, piste, stații, centre de transfer).

Existența unor alternative viabile de transport, împreună cu mixitatea funcțională și scurtarea distanțelor între locuință și zonele de interes (comerciale, administrative, sociale, educaționale, pentru recreere) reprezintă o soluție pe termen lung pentru diminuarea problemelor generate de această dependență de autovehiculul personal.

După prima săptămână în administrația publică, pot spune că optimismul și dorința de implicare activă în viața orșului au rămas la fel de intense, iar deschiderea și interesul conducerii primăriei pentru a rezolva problemele urbanistice ale orașului și a-l dezvolta coerent îmi dau speranță că lucrurile se vor îndrepta în direcția bună.”

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Te-ar putea interesa și:

OFICIAL: Starea de alertă, PRELUNGITĂ cu încă 30 de zile: Măsurile și restricțiile care vor trebui respectate

Prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă, începând de miercuri, 13 ianuarie a fost aprobată de către Guvernul… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

OFICIAL| 3.697 cazuri noi de coronavirus în România. Bilanțul total ajunge la 676.968 de îmbolnăviri

Marți, 12 ianuarie 2021, Grupul de Comunicare Strategică a dat publicității noul bilanț al pandemiei de COVID-19 în România. Până… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Celebrul cascador albaiulian Lae Dreghici împlinește astăzi 69 de ani: ”Trăiesc ca să risc, risc ca să trăiesc” Nicolae Dreghici… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Alba Iulia REVINE la SCENARIUL ROȘU. Incidența de infectare a ajuns la 3 cazuri/1000 de locuitori

Deși carantinarea Municipiului Alba Iulia a „dat roade” în ceea ce privește scăderea numărului de persoane infectate, orașul nostru a… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

DOCUMENT| Comuna Stremț în scenariul ROȘU, Ocna Mureș, Cetatea de Baltă și Sântimbru în scenariul GALBEN. Măsuri pentru următoarele 14 zile stabilite de CJSU Alba

În urma ședinței Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, s-a dispus menținerea în scenariul roșu a localității Stremț și în… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

VIDEO| PERCHEZIȚII în Alba și alte județe din țară într-un dosar cu acuzaţii de fals de monedă: Cum opera gruparea infracţională

Ofițerii BCCO Piteşti au efectuat marţi, 12 ianuarie, mai multe percheziţii domiciliare, în judeţele Alba, Sibiu, Arad şi Bacău, într-un… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

DOCUMENT| Orașul Abrud SCAPĂ de restricții. Incidența de infectare a scăzut sub 1,5/1000 de locuitori

Datorită scăderii incidenței cazurilor de coronavirus sub 1.5 la mie, orașul Abrud scapă de restricțiile impuse prevenirii răspândirii noului coronavirus,… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro