Interviu cu Matthias Dieter – Institutul Federal de Cercetare pentru Zonele Rurale, Păduri și Pescuit ”Johan Heinrich von Thunen” Germania

Reporter: În România zilelor noastre sunt publicate o mulțime de date din domeniul forestier. Și adeseori aceste date sunt contradictorii. Unele informații indică faptul că suprafețele împădurite din România s-au redus drastic în timp ce altele susțin contrariul. Practic, un adevarat război mediatic se duce pe acest subiect. Probabil și în Germania a existat o situație similară până când ați inițiat proiectul de inventariere a pădurilor? Cum se poate organiza o monitorizare corectă a pădurilor naționale din partea statului? Se poate face acest lucru în România ținând cont de caracteristicile sale geografice?

Matthias Dieter: In principiu o inventariere a padurilor la nivel national este posibila si in Romania. Necesita un concept stiintific bine fundamentat si reglementari oficiale care sa garanteze implementarea. Conceptul german de Inventar National al Padurilor poate fi utilizat ca model dar in mod sigur va necesita adaptari la caracteristicile geografice, distributia suprafetelor impadurite si cerintele societatii din Romania. In Germania, Inventarul National al Padurilor se face la fiecare zece ani si functioneaza sub Legea Federala a Padurilor.

Reporter: Se spune ca puteti prezice viitorul. Cel putin in privinta padurilor germane. Ce este WEHAM ? Spuneti-ne despre acest instrument de lucru. Poate fi folosit si in Romania pentru o evaluare obiectiva a starii padurilor si pentru previzionarea dezvoltarii forestiere ?

Matthias Dieter: Nu putem prezice viitorul- suntem oameni de stiinta dar nu suntem clarvazatori. In orice caz, ce putem face este sa simulam dezvoltarea padurilor si resursa de lemn in anumite conditii cadru. Pentru a face asta avem nevoie de presupuneri, de ipoteze, in special despre comportamentul diversilor proprietari de paduri, despre tendintele pietii si nevoile societatii precum conservarea naturii. Obtinem aceste informatii in urma unor intalniri de lucru cu partile interesate. Cu datele stranse alimentam modelul WEHAM si aratam consecintele unor scenarii diverse (de exemplu o utilizare crescuta a lemnului in Germania sau cresteri ale suprafetelor impadurite pastrate pentru a imbogati biodiversitatea) despre caracteristicile de baza ale padurilor cum ar fi cantitatile de lemn si carbon, distributia copacilor pe categorii de varsta si specie, si cantitatea de lemn disponibila pentru industria prelucratoare in functie de specie, categorii de diametru si zona de origine. Rezultatele modelului nostru de previziune furnizeaza date de mare ajutor pentru luarea unor decizii sanatoase in domeniul forestier.

Reporter: In Romania, tema utilizarii padurilor este una foarte dureroasa pentru societatea civila. Multi cetateni cer interzicerea totala a exploatarilor forestiere. In calitate de om de stiinta puteti sprijini acest punct de vedere ?

Matthias Dieter: In Germania folosirea lemnului contribuie la atingerea unei diversitati de obiective prevazute de Strategia Nationala de Sustenabilitate cum ar fi de exemplu cresterea utilizarii resurselor regenerabile de energie, combaterea schimbarilor climatice, cresterea PIB pe cap de locuitor, scaderea datoriei publice, ca sa mentionez doar pe cele mai importante. Presupun ca in Romania situatia este comparabila. Prin urmare poate fi benefica si pentru societatea romaneasca lansarea unui proiect stiintific menit sa cuantifice aceste beneficii ale utilizarii lemnului.

Reporter: Exista credinta ca o legislatie complexa poate preveni exploatarea ilegala a padurilor. Ce parere aveti ?

Matthias Dieter: Legislatia este necesara dar nu suficienta. Trebuie insotita de aplicarea legii. Acesta este pentru mine punctul crucial! Si apropo de asta: legislatia nu trebuie sa fie complexa ci clara.

Reporter: Este padurea in zilele noastre o resursa regenerabila sau nu ?

Matthias Dieter: In principiu padurea este o resursa regenerabila de lemn si combustibil dar nivelul sustenabilitatii folosirii ei depinde de calitatea modului in care este administrata.

Reporter: Cum comentati afirmatia potrivit careia recoltarea face rau padurilor ? Este adevarat ca padurile prospera doar cand sunt lasate in pace ?

Matthias Dieter: Recoltarea este o parte integranta a managementului padurilor. Atata timp cat recoltarea se face sustenabil padurile isi mentin caracteristicile principale neschimbate: zona acoperita, cantitate de lemn, specii de copaci si distributia pe varsta. Chintesenta administrarii sustenabile a padurii o reprezinta recoltarea doar a cantitatii crescute intr-o anumita perioada data.

Reporter: A cui este responsabilitatea reimpaduririi ?

Matthias Dieter: In Germania proprietari de paduri au obligatia sa reimpadureasca zonele recoltate. Regenerarea naturala este suplimentata de regenerarea prin plantare sau insamantare. Aceasta responsabilitate este prevazuta in Legea Federala a Padurilor.

Reporter: Puteti face o prognoza pe scurt a situatiei padurilor din Europa ? In special din Germania si Romania ?

Matthias Dieter: In general vad padurile din Europa disputate intre initiativele de conservare a naturii care obstructioneaza exploatarea forestiera si initiativele bio-economice care prevad utilizarea sustenabila a lemnului. Este greu de conceput cum sa atingi tintele de dezvoltare sustenabila propuse de Natiunile Unite fara o folosire sustenabila a padurilor. In orice caz, se poate de asemenea intampla ca productia de lemn sa se mute din Europa in regiuni mai competitive cu un climat mai favorabil si costuri mai reduse cu forta de munca.

Reporter: In Germania, sectorul forestier urmareste in mod activ sa refaca padurile intr-un mod care sa le faca mai rezistente la schimbarile climatice. Care sunt motivele si ce s-ar putea intampla in Romania daca aici padurile nu sunt pregatite pentru temperaturi mai crescute ?

Matthias Dieter: Inca exista mari incertitudini in ceea ce priveste viitorul climei si in consecinta in ceea ce priveste conditiile cresterii padurilor in Europa. Pare a exista un acord unanim al expertilor climatologi asupra cresterii temperaturilor, insa in ce masura precipitatiile, distributia lor si sezonul de crestere a vegetatiei se vor schimba sau cum vor evolua fenomenele de vreme extrema inca nu se stie.  In aceste conditii nesigure, proprietarii de paduri trebuie sa faca alegerile corecte in privinta viitoarelor specii de copaci potrivite schimbarilor. Nu exista o strategie superioara in vederea adaptarii padurilor la schimbarile de clima. In consecinta, proprietarii de paduri trebuie ajutati de oamenii de stiinta cu cele mai recente informatii dar decizia asupra masurilor ce trebuie luate pentru adaptare trebuie luate de catre proprietari pentru ca ei sunt si cei care suporta riscurile. Trebuie subliniat ca posibilele schimbari climatice ar putea necesita introducerea unor specii de copaci care nu sunt native inca dar care sunt cele mai rezistente la conditiile de clima pe care le asteptam.

Reporter: Romania se afla printre tarile care lasa cea mai mare parte a padurilor neproductiva. Cu toate acestea exista convingerea in randul populatiei ca nu ar trebui sa taiem copacii pentru a proteja natura. Care este opinia dvs ?

Matthias Dieter: Cum am spus si mai devreme, folosirea lemnului are potentialul de a contribui la indeplinirea catorva scopuri foarte importante pentru societate. Recoltarea, procesarea si prelucrarea lemnului creaza locuri de munca, taxe si impozite si competitivitate intr-o lume a economiei de piata.

Reporter: Credeti ca padurile Romaniei sunt pregatite pentru o calamitate naturala la scara mare cauzata de furtuni sau de o invazie a insectelor coleoptere daunatoare ?

Matthias Dieter: Din pacate nu cunosc suficient de bine padurile Romaniei pentru a va oferi un raspuns competent la aceasta intrebare.

Credit foto: Benne Ochs

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI