Interviu cu Ioan Călin Andreş primarul oraşului Câmpeni
- Investiţii pentru dezvoltarea oraşului Câmpeni, inima Ţării Moţilor. „Avem proiecte ample care vizează dezvoltarea şi modernizarea oraşului şi implicit bunăstarea localnicilor şi sprijinim orice investitor serios care ne calcă pragul”, ne spune edilul Ioan Călin ANDREŞ
- Oraşul Câmpeni, capitala Ţării Moţilor este o localitate al cărei nume vibrează în sufletul tuturor românilor, pentru autenticitatea tradiţiilor şi datinilor, dar şi pentru încărcătura sa istorică şi pentru personalităţile care au marcat profund întreaga istorie a neamului românesc. Aşezat chiar în inima „Ţării Moţilor”, la confluenţa celor două Arieşuri şi râul Abrud, Câmpeniul este atestat documentar în jurul anului 1587, fiind vorba de un act dat de principele Transilvaniei, Sigismund Bathory lui Nicolae Filimon din Câmpeni, pentru a construi o moară la vărsarea râului Abrud în Arieş. După anul 1649, Câmpeniul devine capitală a domeniului montan de sus, cu satele Bistra, Albac şi Vidra. Pe harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773, Câmpeniul apare sub numele de „Topanfálva”. La aproximativ 0,5 km spre est de Câmpeni, pe hartă este indicat un loc al căutătorilor de aur cu şaitrocul din aluviunile Arieşului. De-a lungul unei văi afluente pe dreapta a Arieşului din apropiere sunt marcate numeroase şteampuri pentru prelucrarea minereurilor bogate în aur. Oraşul Câmpeni, are în prezent în subordine administrativă 21 de localităţi – Bonceşti, Borleşti, Boteşti, Certege, Coasta Vâscului, Dănduţ, Dealul Bistrii, Dealul Capsei, Dric, Faţa Abrudului, Floreşti, Furduieşti, Mihoieşti, Motorăşti, Peste Valea Bistrei, Poduri, Sorliţa, Tomuşeşti, Valea Bistrii, Valea Caselor, Vârşi. Destinele oraşului de astăzi sunt în mâinile primarului Ioan Călin Andreş, aflat la cel de-al doilea mandat. Moţ născut în Câmpeni în anul 1972, el este absolvent al Liceului „Avram Iancu” din Aiud şi al Facultăţii de Medicină Veterinară şi Zootehnie, promoţia 1997 din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole, Cluj-Napoca dar şi al Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Sociale din cadrul Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia.
– Domnule primar, ce aţi reuşit să realizaţi până acum?
– În perioada celor două mandate, m-am implicat cu entuziasm, dăruire şi multă muncă cu toţi colegii mei din primărie şi cu consilierii locali în buna gospodărire a oraşului Câmpeni şi ne-am axat pe mai multe proiecte care să vizeze bunăstarea locuitorilor noştri. Astfel, am investit în perioada 2004-2008 suma de aproape 100 de miliarde de lei vechi în mai multe direcţii importante. Educaţia, cultura, sistemul de învăţământ reprezintă pentru noi unul dintre pilonii principali ai renumelui oraşului Câmpeni, ştiut fiind faptul că în localitatea noastră învaţă aproape 3000 de copii, peste 60% dintre aceştia fiind din comunităţile învecinate. De aceea, ne-am preocupat de reabilitarea Colegiului Naţional „Avram Iancu”, a Şcolii cu clasele I-VIII şi a Grupului Şcolar Forestier, unde au fost făcute reparaţii capitale, au fost achiziţionate 3 microbuze şcolare absolut necesare pentru transportul elevilor şi a fost finalizată în 2005 prima sală de sport a oraşului. Am întreprins toate lucrările necesare pentru a creşte nivelul de confort legat de iluminatul public şi cred că nu greşesc când spun că oraşul Câmpeni are acum cel mai bun sistem de iluminat public din judeţul Alba. De asemenea, am depus toate eforturile pentru realizarea unei infrastructuri bine puse la punct şi în acord cu posibilităţile noastre. Am schimbat reţeaua de apă potabilă la nivelul oraşului, am modernizat strada Brazilor şi strada Gării, iar strada Ţarinei a fost betonată. Am introdus apa în satul Mihoieşti la 70 de familii, precum şi pe strada Transilvaniei la aproape 80 de familii şi am amenajat cel mai mare şi mai modern târg de animale din Ardeal. Unul dintre cele mai importante proiecte cred că este cel privind înfiinţarea Serviciului de Salubritate, unde am creat peste 30 de locuri de muncă. Am investit şi în tehnologie, în maşini compactoare de gunoi menajer, am achiziţionat o automăturătoare specială pentru a menţine oraşul curat şi îngrijit. Din 2010 ne-am extins şi prestăm servicii pentru încă 10 localităţi de la Câmpeni în sus pe Arieşul Mare şi Mic, la toate gospodăriile de aici: Vidra, Avram Iancu, Vadu Moţilor, Poiana Vadului, Albac, Gârda de Sus, Scărişoara, Arieşeni, Horea, Sohodol. Am modernizat strada Narciselor şi strada Crişan, aceasta însemnând introducerea reţelei de apă, betonare, canalizare.
În prezent, ca urmare a dorinţei cetăţenilor noştri şi a eforturilor depuse, avem cea mai impunătoare, cochetă şi modernă clădire din Ardeal – Judecătoria din Câmpeni şi ne mândrim cu acest lucru. Totodată, am ridicat cea mai modernă hală alimentară de vânzare a produselor din carne, lactate, ouă, miere din zona Apusenilor, care este apreciată de toţi cei care îşi vând marfa la noi, dar şi de cumpărători. Am reuşit să dăm în folosinţă cea de-a doua sală de sport din oraş, lângă Grupul Şcolar Forestier, la care se adaugă şi terenul sintetic şi consider că sportul, mişcarea sunt foarte importante şi benefice atât pentru elevi, cât şi pentru întreaga comunitate. Copiii se pot juca acum într-un un părculeţ modern, iar noi avem mai multe planuri privind modernizarea spaţiilor de joacă pe care aş vrea să le menţionez la capitolul proiecte de viitor Ca să ne putem desfăşura în oraş acţiunile de construire, finisare, întreţinere a drumurilor, de nivelare a pământului etc., în bune condiţii, am cumpărat şi un autogreder.
– Ce ne puteţi spune despre infrastructură în anul 2012?
– Aş vrea să menţionez unul dintre cele mai importante planuri pentru modernizarea oraşului Câmpeni, cel care vizează realizarea unei reţele de canalizare în lungime de peste 8 kilometri şi 600 de metri şi a unei staţii de epurare corespunzătoare, proiect care va începe în primăvara acestui an şi este vizat a se încheia la sfârşitul anului 2013 şi a cărui valoare se ridică la aproape 250 de miliarde de lei vechi. Astfel, extinderea reţelei de canalizare vizează străzile Brătineasa – 500 ml, Horea – pe trei tronsoane în lungime de 970 ml, 1000 ml şi respectiv 200 ml, apoi strada Fântânele – 550 ml, strada Vârşi – 600 ml, strada Moţilor pe două tronsoane în lungime de 860 ml şi respectiv 860 ml, strada Turzii – 700 ml, strada Tudor Vladimirescu – 100 ml, strada Castanilor- 230 ml, strada Gării – 1500 ml, strada Gura Sohodolului -920 ml. Proiectul vizează şi acţiuni de reabilitare a colectoarelor la tronsoanele de pe strada Moţilor-strada Revoluţiei, pe o lungime de 700 ml, de pe strada Revoluţiei-podul metalic peste Arieş, pe o lungime de 150 ml şi respectiv la tronsonul de la supratraversarea râului Arieş – strada Gării, 120 ml. Vreau să specific că modernizarea reţelei de apă pe strada Horea cu extindere pe Muncel va fi făcută din dreptul Ocolului Silvic şi până la locul numit „Fântâna lui Puiu”. Apoi, pe strada Transilvaniei peste 100 de gospodării vor fi racordate la reţeaua de canalizare cu începere din aprilie 2012, ulterior urmând a se turna aici material asfaltic pe o lungime de 1 kilometru şi 850 de metri, dar numai după ce lucrările de introducere a reţelei de canalizare se vor fi încheiat, iar zidul Văii Caselor va fi refăcut pe anumite porţiuni, acolo unde va fi necesar. Valoarea totală a lucrărilor cu canalizarea pe strada Transilvaniei va fi de peste 5 miliarde de lei vechi, iar a celor privind asfaltarea de aici, de aproximativ 10 miliarde de lei vechi. Acordul de Grant pentru asfaltarea străzii Transilvania pe lungimea menţionată a fost semnat la sfârşitul anului 2011. Totodată, am atribuit din bugetul pentru anul în curs suma de 500 de milioane de lei vechi pentru consolidarea Văii Caselor, adică realizarea mai multor ziduri de sprijin, pe tronsoanele pe care va fi necesar. Beneficiari ai acestui modern sistem de canalizare precum şi ai staţiei de epurare, vor fi peste 4000 de locuitori ai oraşului Câmpeni.
– Ce alte lucrări importante sunt în curs de desfăşurare în oraşul Câmpeni?
– Aş vrea să spun că am finalizat renovarea clădirii primăriei şi consider că, datorită arhitecturii, poziţionării, istoriei ei, aceasta reprezintă una dintre cele mai frumoase clădiri ale administraţiei locale din Munţii Apuseni. Oamenii care veneau aici aveau nevoie de aşa ceva şi funcţionarii pentru a lucra în condiţii decente. Peste tot unde merge cineva se uită să vadă cum arată Primăria, pentru că ea spune dacă edilii sunt gospodari sau nu. Clădirea Bibliotecii Orăşeneşti şi cea a Muzeului „Avram Iancu” au fost deja reabilitate la exterior, lucrările fiind încheiate la sfârşitul anului 2011, iar pentru anul acesta am prevăzut din bugetul local suma de 1 miliard 600 de milioane de lei vechi în vederea reabilitării interiorului celor două instituţii, reabilitare care vizează schimbarea pardoselii, a tâmplăriei, modernizarea reţelei de electricitate, zugrăvit şi alte lucrări care vor fi necesare.
– Cum veţi sprijini unităţile de învăţământ din oraş în anul 2012 ?
– Eu însumi am fost elev în acest oraş şi ştiu cât este de important ca procesul de învăţământ să se desfăşoare în condiţii optime pentru a se realiza performanţe şi a forma tineri inteligenţi, pregătiţi pentru profesiile pe care şi le vor alege, dar şi pentru ca renumele şcolilor noastre să fie dus mai departe generaţiilor ce vor veni. Susţinem aşadar tot ceea ce înseamnă educaţie, valoare, progres şi ne mândrim când copiii din oraşul nostru ajung mai departe studenţi la universităţi mari din ţară, ori angajaţi ai unor instituţii de prestigiu. Pentru anul 2012, am încercat să atribuim din bugetul local în proporţii cât se poate de echilibrate sume de bani atât către unităţile de învăţamânt, cât şi către cele de sănătate. Pentru Şcoala cu clasele I-VIII din Câmpeni am alocat banii necesari în vederea reabilitării în proporţie de peste 90% a împrejmuirii-gard, zid de sprijin şi pentru asfaltarea curţii, pe care o considerăm aboslut necesară în prezent. Tot aici, pentru lucrările de reabilitare ale laboratorului de chimie, am prevăzut din bugetul local peste 150 de milioane de lei vechi, precum şi 900 de milioane de lei vechi, bani necesari la acoperirea unor facturi neachitate în anul 2011, la procurarea de combustibil necesar pentru desfăşurarea cursurilor în condiţii bune, precum şi la acoperirea cheltuielilor cu transportul elevilor cu cele 3 microbuze. Doresc să vin şi în sprijinul copiilor preşcolari şi de aceea, la Grădiniţa cu program prelungit numărul 2, unde sunt înscrişi peste 100 de copii, am destinat din bugetul anului 2012 suma de peste 600 de milioane de lei vechi în vederea achiziţionării şi montării unei centrale noi pe lemne, dar şi a înlocuirii caloriferelor şi a instalaţiei termice care sunt vechi de peste 35 de ani. Tot pentru copiii cei mici, la părculeţul din centrul oraşului vom achiziţiona un covor special din cauciuc, care va fi montat pe întreaga suprafaţă pentru a oferi condiţii corespunzătoare pentru siguranţa în spaţiile de joacă şi pentru acest scop am atribuit din buget suma de 300 de milioane de lei vechi.
La Grupul Şcolar Forestier, am alocat peste 600 de milioane de lei vechi pentru înlocuirea tâmplăriei la geamuri cu una nouă, din PVC, tocmai pentru a îmbunătăţi confortul termic al elevilor şi cadrelor didactice, care în marea lor majoritate vin de la distanţe mari, de zeci de kilometri, pentru a participa la cursuri. Suntem alături şi de Colegiul Naţional „Avram Iancu”, care va primi de la bugetul local peste 500 de milioane de lei vechi, necesari pentru transportul elevilor cu microbuzul şcolii, pentru asigurarea combustibilului necesar atât pentru încălzirea clădirii colegiului, a sălii de sport, dar şi pentru reabilitarea integrală a laboratorului de chimie. Sunt bucuros că putem contribui la buna desfăşurare a cursurilor elevilor din oraşul nostru şi la realizarea unui învăţământ modern, în bune condiţii, atât pentru copii, cât şi pentru cadrele didactice, care depun efort, muncă, perseverenţă pentru a forma oameni pricepuţi în diverse domenii de activitate. Este suficient să amintesc performanţele copiilor de la Taraful de Instrumentişti din Câmpeni conduşi de distinsul profesor Gheorghe Bădău, care ne fac atâta cinste participând la concursuri, festivaluri, spectacole în ţară şi în străinătate şi făcând atât de apreciat numele oraşului nostru, ori reuşitele tinerilor de la ansamblul „Doina Moţului” al Casei de Cultură, coordonaţi de domnul Cornel Igna şi nu pot să nu amintesc majoretele de la Arieşul Ritmic Câmpeni, antrenate de Anada Buda, care ne-au făcut mândri de atâtea ori cu rezultatele lor. În acest spirit al respectării şi promovării tradiţiilor, a cântecului popular, a dansului, a artei, vreau să le menţionez şi pe fetele din Grupul de Tulnicărese „Moaţele”, ale căror realizări în ţară şi peste hotare sunt deja bine cunoscute, pe doamna Mariana Gligor, o continuatoare a meşteşugului popular la noi în zonă, pe Mirela Mănescu Felea, o artistă atât de apreciată nu doar de noi cei de aici ci de toţi românii. Sunt oameni cu care ne mândrim şi a căror muncă o admirăm nespus.
– Aţi pomenit de fonduri alocate sistemului de sănătate.
– Atât Spitalul Orăşenesc, cât şi Spitalul de Boli Cronice merită întreaga noastră atenţie, sprijin şi implicare, cu atât mai mult cu cât acestea sunt instituţiile de sănătate la care vin mii de locuitori ai Munţilor Apuseni pentru a se trata, pentru a primi îngrijiri medicale. Şi anul acesta vrem să le fim alături cu tot ce putem şi în acest sens din buget am cofinanţat Spitalul de Boli Cronice pentru a se realiza achiziţionarea de aparatură medicală performantă, corespunzătoare nevoilor specifice acestei instituţii, restul investiţiei provenind de la Ministerul Sănătăţii. Este vorba despre dotarea spitalului cu un negatoscop, un aparat videocolposcopie, un fibrobronhoscop, un aparat EKG, un ecograf, un spirometru şi alte câteva aparate medicale utile. De asemenea, s-a alocat aproximativ 200 de milioane de lei vechi pentru ca Spitalul de Boli Cronice să poată fi acreditat, fiind necesară în acest scop realizarea unui proiect. Această unitate va mai beneficia din partea administraţiei publice locale şi de suma de 570 de milioane de lei vechi pentru reabilitarea terasei şi a faţadei din părţile sud şi repectiv vest ale clădirii, precum şi de 450 de milioane de lei vechi pentru amenajarea la parterul spitalului a saloanelor şi a grupurilor sanitare aferente. La Spitalul Orăşenesc s-a aprobat documentaţia tehnico-economică pentru înlocuirea acoperişului acestei instituţii, valoarea investiţiei fiind de 1,4 miliarde de lei vechi, bani pe care i-am prevăzut deja în bugetul local. De asemenea, este aprobată şi documentaţia tehnico-economică pentru înlocuirea tâmplăriei geamurilor spitalului şi am alocat în acest sens suma de 800 de milioane de lei vechi. Primăria şi Consiliul Local Câmpeni cofinanţează spitalul cu câteva sute de milioane de lei vechi, bani necesari pentru achiziţionarea de aparatură medicală performantă-masă chirurgie, masă ginecologie, masă chirurgicală ortopedică, masă chirurgie pentru sala de operaţii, sistem de endoscopie, aparat de anestezie şi alte câteva asemenea aparate. Consider că sistemul de sănătate trebuie susţinut tot timpul şi trebuie realizate în permanenţă investiţii absolut necesare activităţii şi muncii depuse cu atâta implicare de către cadrele medicale, astfel încât locuitorii Munţilor Apuseni să beneficieze de condiţii moderne pentru a se putea trata.
– Ce mai aveţi în plan pentru acest an ?
– Primăria şi Consiliul Local Câmpeni au aprobat la începutul anului 2012 bugetul care se va aloca şi pentru efectuarea unor lucrări ample de reparaţii şi de gospodărire la nivelul oraşului Câmpeni. S-a alocat în total suma de 5 miliarde şi 500 de milioane de lei vechi, din care aproape 3 miliarde lei vechi vor fi folosiţi pentru repararea cu material asfaltic a unor străzi şi trotuare din interiorul localităţii, precum şi pentru refacerea marcajelor rutiere. Suma de aproximativ 600 de milioane de lei vechi va fi utilizată la pietruirea mai multor drumuri comunale din toate cele 21 de localităţi aparţinătoare de oraşul şi de administraţia publică din Câmpeni. De asemenea, se vor achiziţiona indicatoarele rutiere necesare, coşuri stradale, pomi, arbuşti ornamentali, răsaduri de flori, se vor efectua lucrările corespunzătoare de întreţinere a sistemului de iluminat public, de decolmatare a văilor şi de refacere a cursurilor de ape. Pentru acţiunile de deszăpezire şi de combatere a poleiului s-a atribuit pentru anul 2012 suma de 400 de milioane de lei vechi. Vizăm totodată asfaltarea străzii Mesteacănului, pentru care am destinat 475 de milioane de lei vechi şi tot 475 de milioane de lei vechi sunt prevăzuţi pentru asfaltarea străzii Oituz.
– Ce pot vedea turiştii la Câmpeni?
– Foarte multe. Aş aminti peisajele frumoase de-a lungul Văii Arieşului, Muzeul „Avram Iancu”, clădirea care îl adăposteşte fiind în trecut cartierul general al lui Avram Iancu în timpul revoluţiei din 1848. Vizitatorii au posibilitatea să admire statuia ecvestră a lui Avram Iancu, înscrisă pe lista monumentelor istorice din judeţul Alba, listă ce a fost elaborată de Ministerul Culturii şi Cultelor din România în anul 2004. Iniţial, statuia, realizată de Ion Dimitriu-Bârlad a fost ridicată la Târgu Mureş în 1924. În anul 1940, statuia lui Avram Iancu a fost mutată la Câmpeni, unde se află şi în prezent. Un alt obiectiv turistic este şi „Monumentul Eroilor”, o cruce memorială, amplasată lângă Biserica Ortodoxă din oraşul Câmpeni. Crucea a fost înălţată în anul 1922 pentru cinstirea memoriei eroilor jertfiţi în Războiul de Independenţă, fiind realizată din lemn de stejar şi marmură, protejată cu un acoperiş din tablă. Pe faţada monumentului este următorul înscris: „În amintirea eroilor din timpul răscoalei de la 1907 şi a celor căzuţi pe câmpul de luptă în timpul Războiului de Independenţă de la 1877”. Un alt muzeu situat în Câmpeni este „Beciul lui Horea”, care aminteşte de evenimentele ce au determinat izbucnirea răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan, reprezentate de târgul de primăvară de la Câmpeni din data 24 mai 1782.
– Ce părere aveţi de investiţii şi în special de investitori?
– Sunt de acord cu orice investitor serios care vine în zona noastră şi sper ca şi la noi în Câmpeni lucrurile să se schimbe în bine. Oamenii trebuie să înţeleagă că rolul autorităţii locale este de a crea condiţiile şi de a sprijini pe cei care vin să creeze locuri de muncă. Am avut discuţii în acest sens şi sper ca în viitor să putem avea mai multe locuri de muncă la noi în oraş. Mai avem în apropiere investiţia de la Roşia Montană. Sunt convins că odată demarat proiectul, am avea un minerit responsabil, modern, efectuat cu respectarea tuturor condiţiilor prevăzute de lege, şi crec că şi la noi în Câmpeni lucrurile s-ar schimba în bine. Ar fi locuri de muncă şi pentru câmpănari, ar fi bani atraşi în zona noastră şi investiţii, crescând astfel nivelul de trai şi implicit bunăstarea locuitorilor noştri. Şi poate că ar fi un semnal pozitiv şi pentru alţi investitori şi situaţia în munţii Apuseni s-ar schimba în bine, aşa cum îşi doresc de altfel toţi oamenii care trăiesc aici. De altfel, nu este un secret faptul că, compania Roşia Montană Gold Corporation ne-a sprijinit de câte ori am solicitat ajutor şi sper că dacă mina se va deschide să colaborăm şi mai mult spre binele zonei şi al localnicilor noştri.
– Domnule primar, ce aţi dori să le transmiteţi localnicilor?
– În primul rând vreau să le mulţumesc pentru tot sprijinul pe care mi l-au acordat până acum şi vreau să îi asigur că uşa mea le este mereu deschisă pentru orice fel de probleme ori situaţii de viaţă. Doresc să mulţumesc şi consilierilor locali şi tuturor colegilor din administraţie. Avem o colaborare fructoasă, cu multe reuşite, împliniri, realizări de care putem fi mândri, dar şi cu proiecte ample care vizează progresul localităţii noastre. Şi chiar dacă mai discutăm în contradictoriu eu îi respect şi sunt convins că este spre binele localităţii. Aş vrea să îi mai rog pe localnici să nu fie prea tare supăraţi când ne vom apuca de lucrările pe străzi, va fi disconfort dar trebuie să facem împreună acest efort pentru a avea la final rezultate şi un oraş modern. Sper ca oamenii să fie alături de mine şi în anii ce urmează, pentru ca împreună să putem continua proiectele începute dar şi altele noi. Iubesc oraşul Câmpeni şi sunt mândru că am ales să mă întorc aici după ce am absolvit facultatea.Vreau să fiu alături de localnicii mei la bucurii şi la necazuri şi cred că împreună, cu înţelegere şi sprijin reciproc vom contribui la dezvoltarea comunităţii noastre din toate punctele de vedere. Aş vrea să îi rog să îmi expună opiniile, părerile, sugestiile, planurile lor ori de câte ori consideră că e necesar, pentru că numai împreună putem să menţinem şi să transmitem copiilor, nepoţilor noştri, renumele Capitalei Ţării Moţilor.
Vreau pe această cale să transmit mulţumiri preoţilor din oraşul Câmpeni şi din localităţile învecinate, colegilor liberali – primari, primarilor din alte partide prieteni, mulţumesc dlui preşedinte P.N.L. Alba – Teodor Atanasiu şi dlui vicepreşedinte Simion Creţu, dlui viceprimar şi consilierilor locali din Câmpeni, locuitorilor oraşului Câmpeni, prietenilor şi oamenilor de bine ai oraşului şi nu în ultimul rând soţiei mele DANA pentru faptul că m-a înţeles de fiecare dată că munca în administraţie nu este uşoară.
A consemnat,
Nicoleta IDITA-TOMUŢA
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Oameni şi locuri
9 octombrie | 60 de ani de la tragicul accident aviatic de la Cugir: 31 de persoane au murit după ce un avion s-a prăbușit în zona Dealului Cetate
9 octombrie | 60 de ani de la tragicul accident aviatic de la Cugir: 31 de persoane au murit după ce un avion s-a prăbușit în zona Dealului Cetate Din păcate anul 1964 a reprezentat un an negru pentru aviația românească. La 9 octombrie, un Iliusin IL – 18B a căzut în Munţii Lotrului, accident în […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum o zi
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Opinii - Comentariiacum 21 de ore
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Ştirea zileiacum 4 zile
PROGRAMUL zilei de 1 decembrie 2024, Ziua Națională, la Alba Iulia: Paradă militară, concert Andra și focuri de artificii
-
Opinii - Comentariiacum 24 de ore
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
19 noiembrie: Ziua internațională a BĂRBATULUI. Tradiții în lume specifice sărbătorii
-
Ştirea zileiacum 24 de ore
21 noiembrie: Zece ani de la tragedia aviatică de la Mălâncrav. Ziua când Alba Iulia a pierdut un tânăr pilot căpitan