Interpretarea rigidă a legii păgubeşte judeţul Alba de 120 de locuri de muncă plătite din fonduri europene

Cum plăteşte UE accesul la sănătate, pentru românii săraci

 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar (SNSPMPDSB), aflată în coordonarea Ministerului Sănătăţii, a primit finanţare din partea UE – Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, pentru proiectul cu titlul „Promovarea incluziunii sociale prin dezvoltarea resurselor umane şi instituţionale din asistenţa medicală comunitară” – fără contribuţie de cofinanţare din partea M.S. Proiectul se implementează în cele 10 judeţe din Regiunile de Dezvoltare VEST şi CENTRU, în toate localităţile din mediul urban şi rural, printre care şi judeţul Alba.
Scopul acestui proiect este acela de a contribui la reducerea disparităţilor şi inegalităţilor existente în accesul la servicii medicale primare, îmbunătăţirea accesului şi calităţii serviciilor medicale şi sociale pentru populaţia vulnerabilă, în special din mediul rural, repartizarea judicioasă şi perfecţionarea pregătirii profesionale a resurselor umane, din reţeaua naţională de asistenţă medicală comunitară. Un proiect salutar şi extrem de bine venit în condiţiile restrângerii drastice a activităţii unităţilor sanitare, a spitalelor din România.
Din iunie 2009 până în decembrie 2011, cu sprijinul unor primării din teritoriu s-a reuşit dezvoltarea şi păstrarea de reţele pilot pentru servicii de asistenţă medicală comunitară prin înfiinţarea, dotarea şi punerea în funcţiune a unui număr de 26 de centre de asistenţă medicală comunitară, în localităţi din mediul urban şi rural din cele 10 judeţe. Majoritatea au fost integrate în cadrul Serviciilor Publice de Asistenţă Socială (SPAS).
lCum nu am reuşit să cheltuim banii de la UE
În judeţul Alba, aceste centre sunt funcţionale în câteva oraşe şi comune. Potrivit proiectului FINANŢAT EXCLUSIV de UE, în judeţul Alba este nevoie de un număr de 150 asistenţi medicali comunitari şi un număr de 29 mediatori sanitari (conform cercetării privind analiza nevoilor de sănătate efectuate de SNSPMPDS Bucureşti). În 2010, la un an de la implementarea proiectului, din cei 150 de asistenţi medicali comunitari care puteau fi plătiţi EXCLUSIV de UE prin intermediul Ministerului Sănătăţii, figurau în organigrama primăriilor doar 34. Din cei 29 de mediatori sanitari de angajat (necesari în special pentru localităţile cu numeroase comunităţi de romi) în 2010 erau cuprinşi în organigramă doar 4, la tot atâtea primării. În vara lui 2010, fostul Guvern Boc lansează pe piaţă legea care a restructurat bugetarii şi totodată salariile acestora… explicând că se impun „aceste normative de personal pentru a putea asigura un cadru unitar la nivel naţional, cu plafoanele maxime până la care se pot încadra primăriile, consiliile locale, judeţene, cu privire la personalul care trebuie să le deservească”. Adică celebra axiomă „la 7 bugetari plecaţi se poate angaja un bugetar nou venit”.
Constrânşi de organigramele inflexibile impuse de guvern, majoritatea primarilor nu s-au mai hazardat să încalce dispoziţiile venite de la diriguitori şi nu şi-au mai extins organigrama pentru asistenţii medicali comunitari sau mediatori, cu toate că aceştia nu costau un sfanţ bugetele locale, fiind plătiţi prin proiectul finanţat de UE. Am aflat însă că alţi primari, tot din judeţul Alba, şi-au dat interesul şi au obţinut „dispense” legale de la Guvern, pentru încadrarea acestor asistenţi medicali comunitari în organigrama lor, dacă tot nu trebuiau plătiţi de la bugetul local. Adică 158 de oameni, cu pregătire medicală primară, ar fi putut avea un loc de muncă. Din 2009 până în 2013, cel puţin. Dintre aceştia, toretic, la nivelul anului 2010, înainte de restructurări, erau angajaţi doar 38. Pe bani europeni!
lDe ce sunt importanţi asistenţii medicali comunitari
Trecând peste partea strict financiară şi legată de crearea de noi locuri de muncă, acordăm şi o prezumţie de bună-intenţie primarilor care au reuşit să angajeze asistenţi comunitari prin acest proiect, speculând şi faptul că poate totuşi au înţeles şi partea utilă a muncii unui asistent medical comunitar, majoritatea dintre aceştia fiind foşti angajaţi din teritoriu ai Direcţiei de Sănătate Publică. Aceştia au în fişa postului, conform proiectului, elaborarea unui model de servicii de îngrijiri de sănătate coordonat cu cele sociale şi cele de îngrijiri pe termen lung, furnizate în sistem integrat; pe baza principiului descentralizării trebuiau să dezvolte un sistem de servicii de incluziune socială bisectorial, sănătate – social, coordonat la nivel local; promovarea dezvoltării la nivel descentralizat a acestor servicii publice prin realizarea de parteneriate locale pentru acordarea de sprijin comunitar populaţiei vulnerabile; realizarea analizei privind nevoile de acces ale populaţiei la servicii de asistenţă medicală etc. etc. Adică, mai pe scurt, asistenţii medicali comunitari servesc îndeosebi populaţia săracă, neinformată, fac prevenţie sanitară şi ţin focarele de epidemie sub control.
Deocamdată, restructurarea bugetară impusă de guvernele Boc a reuşit „performanţa” de a bloca accesul la consumarea acestor bani europeni, pentru sănătatea populaţiei sărace. Ce-i drept, restrângerile cheltuielilor de la buget au fost sugerate tot de UE. Dar mai mult ca sigur nu ne-au zis cum să ne tragem cu stângul în dreptul, faultându-ne singuri. Şi după aceea să lăcrimăm nu atât de durere cât după banii europeni pe care nu am reuşit să-i cheltuim…

Nicoleta IDITA-TOMUŢA

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News