Înroșirea sau încondeierea ouălor de Paște. Obiceiuri și tradiții

Înroșirea sau încondeierea ouălor de Paște. Obiceiuri și tradiții

Înroșirea ouălor de Paște. Sărbătoarea Sfintelor Pasti este marcata in comunitatea românească, de o primenire a caselor si gospodăriilor, de slujbe speciale săvârșite in cadrul bisericilor, dar si de o gama larga de preparate tradiționale romanești. De pe masa fiecărui roman nu trebuie sa lipsească ouăle roșii, cozonacul si friptura de mielul.

Multe dintre obiceiurile pascale sunt legate de ou. Obiceiul colorării ouălor s-a transmis creștinilor si este, din fericire, încă practicat, mai ales, la popoarele Europei si Asiei. Spre deosebire de alte tari ale Europei, unde obiceiul s-a restrâns sau a dispărut, la romani a înflorit, atingând culmile artei prin tehnica, materiale, simbolica motivelor si perfecțiunea realizării.

Citeşte şi: Mesaje de Paste, mesaje de Paste fericit, mesaje de Paste haiose, mesaje amuzante de Sfintele Paşti

Simbolistica ouălor de Pasti trebuie căutata înainte de nașterea lui Hristos, in timpuri străvechi. Oul era dat in dar, fiind considerat simbol al echilibrului, creației, fecundității, simbol al vieții si al reînnoirii naturii, obiceiul vopsirii lui fiind întâlnit la chinezi cu doua mii de ani înainte de Hristos.

Ouăle de Pasti, potrivit tradiției, erau adunate din cuibar in miercurea din a patra săptămâna a Postului Mare, numita si „miercurea Păresimilor”. Exista obiceiul ca de la in aceasta zi nu se stricau pana la Pasti. Acum se alegeau ouăle pentru masa de Pasti si ouăle ce urmau sa fie înroșite. Chiar daca ele erau alese in aceasta zi, vopsitul lor avea loc in joia din săptămâna de dinaintea Sfintelor Pasti, însă, niciodată in Vinerea Mare.

Încondeierea sau „împistritul” ouălor reprezintă un obicei străvechi in tradiția românească. Ouăle încondeiate sunt o mărturie a datinilor, credințelor si obiceiurilor pascale, reprezentând un element de cultura spirituala specific românească.

In cultura populara, ziua in care se înroșesc ouăle este joia din săptămâna patimilor, cunoscuta si sub denumirea de Joia Mare. Se spune ca ouăle înroșite in aceasta zi, nu se strica tot timpul anului. De asemenea, oamenii cred ca ouăle roșii duse la biserica si sfințite, daca sunt îngropate într-o gospodărie, aceasta este ferita de grindina si piatra.

Exista o anumita procedura privind înroșirea ouălor: mai întâi, ouăle se spală cu detergent, se clătesc, se lasă la uscat si apoi se fierb in vopseaua pregătită. Pe lângă oua roșii, romanii contemporani, obișnuiesc sa mai vopsească ouăle si in galben, verde, albastru. Unele gospodine pun pe ou o frunza, apoi li leagă intra-un ciorap subțire si așa îl fierb, ca sa iasă „cu model”.

In tradiția populara de la noi, oul roșu de Pasti simbolizează sângele Domnului si ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de îndepărtare a râului, fiind purtător de sănătate, frumusețe, vigoare si spor. Ouăle colorate in alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primăverii. Cele colorate in negru simbolizează chinul si durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce. Ouăle inchistrite sunt simbolul Mintuitorului, care a ieșit din mormânt si a înviat, precum puiul din gaoace.

Ciocnitul ouălor semnifica sacrificiul divinității primordiale si se face după reguli precise: persoana mai in vârsta (de obicei bărbatul) ciocnește capul oului de capul oului ținut in mana de partener, in timp ce rostește cunoscuta formula “Hristos a înviat”, la care se răspunde cu “Adevărat a înviat”.

In Bucovina, cojile ouălor de Pasti, sunt aruncate in rău, pentru ca apa sa le poarte la „Blajini” (ființe imaginare, incarnări ale copiilor morți nebotezați, al căror loc de viețuire se afla la „capătul lumii”, aproape de Apa Sâmbetei). In felul acesta, si Blajinii știu ca pentru toți creștinii a venit Sărbătoarea Sfintelor Pasti.

In pârțile Sibiului, exista obiceiul ca de Pasti sa fie împodobit un pom (un arbust) asemănător cu cel de Crăciun. Singura deosebire consta in faptul ca in locul globurilor se agata oua vopsite (golite de conținutul lor). Pomul poate fi așezat într-o vaza frumoasa si farmecul sărbătorii sporește cu o podoaba de acest fel.

In Maramureș, zona Lăpușului, dimineața, in prima zi de Pasti, copiii (pana la vârsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor „Sarbatori pascale fericite”. La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un băiat, pentru ca in acea gospodarie sa fie armonie tot restul anului.

In dimineata zilei de Pasti, copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la fantana in care s-au pus un ou rosu si fire de iarba verde.

Fie ca romanii sa-si aminteasca cu bucurie si placere de aceste frumoase traditii romanesti, sa le transmita generatiilor viitoare, pentru ca unele dintre acestea au nu numai recunoastere interna, ci sunt apreciate in Europa si in lume, cum este, de pilda, incondeiatul si incristatul oualor.

Sursa Crestinortodox.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI