Incineratorul morții din Caracal. Experții explică modul în care a fost posibilă arderea la temperaturi extrem de ridicate a corpului Alexandrei

Experții explică modul în care a reușit criminalul Gheorghe Dincă să incinereze trupul Alexandrei într-un butoi special confecționat de acesta pentru arderea la temperaturi extrem de ridicate. Cu toate că rezultatele expertizei arată că urmele descoperite sunt ale tinerei , familia acesteia vrea o altă cercetare, în străinătate.

Oficialii DIICOT au anunţat sâmbătă, 3 august, că analiza probelor ADN a relevat că profilul genetic recoltat din curtea lui Gheorghe Dincă aparţine unei singure persoane – Alexandra Măceşanu, adolescenta de 15 ani răpită pe 24 iulie. Probele ADN au fost prelevate din dinţii găsiţi de anchetatori într-un incinerator artizanal aflat în curtea principalului suspect.

Analiza profilului ADN este coroborată cu declaraţia lui Gheorghe Dincă care a spus că a ucis-o pe adolescenta de 15 ani şi a incinerat-o în respectivul dispozitiv, descris iniţial drept un butoi. În plus, presupusul criminal a susţinut în faţa anchetatorilor că a folosit diverse materiale, precum carton bituminat, motorină, cârpe, plastic, vaselină sau carbid, care au crescut temperatura în incinerator şi au accelerat procesul de ardere.

Studiul făcut în Germania

Sorin Lesnic, doctor în cadrul Serviciului Judeţean de Medicină Legală Olt, spune că arderea completă a unui cadavru de adolescent este posibilă în condiţiile indicate de rezultatele preliminare ale anchetei.

Dincă obişnuia să folosească arzătorul în mod obişnuit pentru a topi obiecte metalice. „Suspectul a folosit acceleratori pentru ardere şi astfel s-a putut produce distrugerea. Eu am prezentat în aceste zile un studiu realizat în Germania în 1997, pe 15 cadavre, opt bărbaţi şi şapte femei. Au fost arse la temperaturi diferite, situate între 670 şi 840 de grade Celsius. S-a constatat că o creştere a temperaturii nu înseamnă că incinerarea se va face mai repede. Peste o anumită limită de temperatură, ţesuturile umane se distrug în acelaşi timp, în 70 de minute. Vorbim aici despre cadavre de 60, 70, 80 de kilograme“, a explicat medicul Lesnic.

O serie de teorii promovate în ultimele zile în spaţiul public resping ipoteza potrivit căreia cadavrul Alexandrei a fost ars. Unul dintre argumentele lansate ar fi acela că vecinii ar fi trebuit să simtă miros puternic de fum şi, mai ales, de carne umană arsă. „În momentul în care este folosit accelerator de ardere – motorină, benzină, plastic – mirosul este total diferit. Vaselină, motorină, plastic, carton bituminat – toate sunt organice şi toate determină flacără foarte puternică. Este o sobă de tip rachetă, îi spun eu, cu arzătorul făcut special. Are 1,60 înălţime, descoperită sus şi jos, fapt care determină un tiraj foarte puternic. E ca şi cum ai avea foale, se face tirajul de jos în sus“, mai spune medicul Lesnic.

Vecinii, obişnuiţi cu mirosul de fum

Surse din anchetă spun că investigatorii au cel puţin doi martori dintre vecini care au declarat că au simţit miros puternic de fum în cursul după-amiezei de joi, 25 iulie, în jurul orelor 15.00 – 19.00. Vecinii respectivi spun că au închis geamurile caselor, fără să încerce să afle ce se întâmplă în curtea lui Dincă.

Motivul a fost că suspectul principal al crimei ardea zilnic materiale în curtea casei, iar vecinilor nu li s-a părut nimic neobişnuit. Lesnic mai spune că timpul necesar arderii unui cadavru de adolescent ar fi de 6-7 ore la o temperatură generată de un foc obişnuit. „Dacă se foloseşte petrol, combustia completă se reduce la un sfert din timpul normal. E posibil să fi folosit şi arzător, şi vaselină. El (n.r. – suspectul) ştia ce-nseamnă să facă o forjă, adică să topească un metal să ajungă la o anumită temperatură“, mai spune medicul.

Specialiştii legişti urmează să mai analizeze şi probele ADN din oasele descoperite în respectivul dispozitiv artizanal. Bijuteriile Alexandrei, găsite de asemenea în cenuşă, arătau aproape intacte. Acest aspect ar fi fost generat de faptul că au fost aruncate mai târziu în foc sau de faptul că temperatura de ardere n-a fost suficient de puternică încât să le topească. Argintul, de exemplu, devine lichid la o temperatură de 981,6 grade Celsius.

Teorii lansate înainte de 3 august

Majoritatea specialiştilor care s-au pronunţat în legătură cu imposibilitatea arderii unui cadavru în condiţiile existente în curtea lui Gheorghe Dincă au făcut-o înainte de data de 3 august, atunci când au fost anunţate rezultatele testelor ADN. Fostul şef al crematoriului „Vitan-Bârzeşti“, Gheorghe Ionel, explica în seara zilei de 30 iulie că „100% nu s-a putut face o incinerare în acel butoi. O incinerare se efectuează în momentul când se ajunge la temperatura de 1.400 de grade. (…) În butoi, dacă putea obţine 200 – 300 de grade“.

Teoria expusă de acesta era susţinută, în aceeaşi perioadă, şi de reputatul medic legist profesor Vladimir Beliş, fost director al INML. La câteva zile însă prof. Beliş îşi nuanţa opinia. „Într-un crematoriu, aşa cum a precizat zilele trecute fostul director de la Vitan, se ating 1.400 de grade. În butoi au fost cel mult 200-300 de grade. Perioada mare de combustie, de 6-7-8 ore, a făcut ca arderea să ducă la acest rezultat“, a declarat prof. Beliş la foarte scurtă vreme de la anunţul că probele ADN au dovedit că rămăşiţele sunt ale Alexandrei.

Familia Alexandrei a cerut deja repetarea analizelor de laborator în străinătate, iar avocatul familiei Luizei Melencu, fata dispărută în aprilie 2019, a cerut un experiment ştiinţific pentru a se dovedi cum a ars cadavrul Alexandrei.

sursa: adevarul.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI