Încep Filipii de toamnă – Ce ai voie şi ce nu ai voie să faci în această zi. Tradiţii şi superstiţii
“Filipii de toamnă” încep la data de 10 noiembrie după cum spune tradiția populară și durează șapte zile, astfel trei dintre Filipi sunt celebrați înainte de postul Crăciunului, iar ceilalți patru Filipi în post.
Citește și: Când începe Postul Crăciunului 2023
Se spune în credința populară că Filipii ar fi fost apostoli, care, pe vremea prigonirilor în contra creștinilor, au fost aruncați într-o groapă cu lupi de unde au scăpat doar prin credință. Acești Filipi au fost șapte frați rătăcitori ce umblau prin lume și care aveau puterea de a-i poci sau schimonosi pe cei ce nu îi cinsteau. Se mai spune că unul dintre Filipi fiind șchiop a rămas în urmă și de aceea se serbează mai târziu, în ziua de 21 noiembrie.
Sărbătoarea Filipilor de toamnă o țin atât femeile, cât și bărbații. De obicei Filipii se țin trei zile: 12, 13 și 14 noiembrie.
Se spune, conform unei superstiții, că de Filipi, zilele de la începutul postului, nu e bine să torci, pentru că vin lupii.
În aceste zile, ale Filipilor de toamnă, se obișnuiește, la sate, să se fiarbă porumb și să se împartă prin vecini turtă coaptă în vatră.
Citește și: Mesaje de Sfântul Andrei
La lăsatul de sec, la 14 noiembrie, se strigă tinerilor rămași necăsătoriți. Un vechi obicei ne spune că se fac două focuri din coceni de porumb, pe deal, un foc la un capăt al satului și altul la celălalt capăt al satului. În jurul focurilor se adună flăcăi și strigă cam o oră, apoi, fiecare dintre ei, coboară din deal cu șomoioage de foc până acasă, unde le sting.
Totodată se obișnuiește ca în această perioadă, a Filipilor, să se formeze șezătorile, unde, după ce pericolul sărbătorilor a trecut, fetele și nevestele vor toarce pentru pânză.
Se spune despre Filipi că au puterea de apăra casele de foc, de lupi, de șerpi și de primejdii în general. În unele regiuni ale țării se crede că Filipilor li se supun lupii, iar atunci când cineva nu le cinstește ziua așa cum trebuie, aceștia, lupii, le vor ataca gopodăriile.
În zilele Filipilor se practică și ritualuri magice, care au rolul de a apăra gospodăriile. Astfel lângă coș se atârnă câte o secure sau un topor pentru a ține lupii la distanță sau, o altă practică magică, este aceea de a lega gura sobei pentru că tot așa să stea închisă și gura lupului.
Înainte vreme, femeile ţineau această zi cu mare băgare de seamă.
Nu lucrau, considerând că astfel îşi vor proteja gospodările de animalele sălbatice de temut, în special de lupi. Le era permis doar să pregătească merinde, nicidecum să măture sau să scoată gunoiul afară, nici să coasă ori să toarcă sau să împletească lână “altfel se vor primejdui oile”, în nici un caz să dea ceva cu împrumut!
Citește și: MESAJE de SFANTUL ANDREI: Ce SMS-uri, urări, felicitări, mesaje poți trimite celor care își sărbătoresc onomastica de Sf. Andrei
“Când o da cinevaşilea cenuşă cu cărbuni în noaptea de Filipi, atunci vine lupul şi-i mănâncă cevaşilea de pe lângă casă; de n-are ce mânca, atunci îl mănâncă pe om” (Tudor Pamfile, Sărbătorile la români). Femeilor le era totuşi permis să spele rufele, dar nu oricum, ci numai cu apă clcotită, spre a clocoti şi gura lupului.
Pentru cei care le respectau sărbătoarea, Filipii deveau protectori. “Filipii apără casa de rele, de primejdii, de foc, de lupi, (…) pe copii de primejdii şi de alte nenorociri. În funcţie de felul în care au preluat obiceiul, femeile ţineau sărbătoarea de la o zi până la şase.
Femeile aveau datoria de a ţine aceste sărbători din momentul în care se măritau, preluând obiceiul de a ţine un Filip sau mai mulţi, în funcţie de locul în care le era dat să trăiască.
Dacă se mutau cu bărbatul în casa soacrei, preluau obiceiul acesteia, dacă rămâneau în casa părintească, păstrau obiceiul mamei sale. “Când însurăţeii îşi fac casă nouă, nevasta tânără îşi ţine Filipii soacrei sale sau ai mamei sale, ca şi când ar fi rămas în casa lor”.
Ca să-şi păzească gospodăria de lupi pe timpul iernii, femeile lipeau în această zi gura sobei, spre a lega şi gura lupilor. Şi pentru bărbaţi erau unele interdicţii. Ei aveau voie să lucreze orice, mai puţin să dea găuri cu burghiul, din acelaşi motiv: pentru a nu da lupul iama prin vite.
Cei mici nu aveau voie să mănânce boabe de porumb fierte sau coapte, existând credinţa că se vor îmbolnăvi de bubat.
Sursa: traditii-superstitii.ro, mariustuca.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
18 decembrie | Ziua minorităților naționale din România: Cum a ajuns să fie marcată această zi
18 decembrie | Ziua minorităților naționale din România: Cum a ajuns să fie marcată această zi Anual, la data de 18 decembrie este celebrată Ziua minorităților naționale din România. În anul 1992, la această dată, a fost adoptată, prin Rezoluție a Adunării Generale a ONU, „Declarația cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice, […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
Bradul de Crăciun. Cum și când se împodobește. Istoria împodobirii bradului
-
Sănătatea și naturăacum 5 zile
15 decembrie: Ziua Internațională a Ceaiului
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Nume care se sărbătoresc de Sfântul Daniel 2024. Viața Sf Daniel și semnificația numelui
-
Curier Județeanacum 22 de minute
Obiceiuri, tradiții și superstiții de Ignat – Ziua sacrificării porcului de Crăciun
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Mesaje de Sfântul Daniel 2024: URARI, FELICITARI și SMS-uri de LA MULȚI ANI pe care le poți trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
17 decembrie 2024: Creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Daniel. Rugăciunile proorocului și a celor trei tineri aruncați în cuptor