Încep Filipii de toamnă – Ce ai voie şi ce nu ai voie să faci în această zi. Tradiţii şi superstiţii
“Filipii de toamnă” încep la data de 10 noiembrie după cum spune tradiția populară și durează șapte zile, astfel trei dintre Filipi sunt celebrați înainte de postul Crăciunului, iar ceilalți patru Filipi în post.
Citește și: Când începe Postul Crăciunului 2023
Se spune în credința populară că Filipii ar fi fost apostoli, care, pe vremea prigonirilor în contra creștinilor, au fost aruncați într-o groapă cu lupi de unde au scăpat doar prin credință. Acești Filipi au fost șapte frați rătăcitori ce umblau prin lume și care aveau puterea de a-i poci sau schimonosi pe cei ce nu îi cinsteau. Se mai spune că unul dintre Filipi fiind șchiop a rămas în urmă și de aceea se serbează mai târziu, în ziua de 21 noiembrie.
Sărbătoarea Filipilor de toamnă o țin atât femeile, cât și bărbații. De obicei Filipii se țin trei zile: 12, 13 și 14 noiembrie.
Se spune, conform unei superstiții, că de Filipi, zilele de la începutul postului, nu e bine să torci, pentru că vin lupii.
În aceste zile, ale Filipilor de toamnă, se obișnuiește, la sate, să se fiarbă porumb și să se împartă prin vecini turtă coaptă în vatră.
Citește și: Mesaje de Sfântul Andrei
La lăsatul de sec, la 14 noiembrie, se strigă tinerilor rămași necăsătoriți. Un vechi obicei ne spune că se fac două focuri din coceni de porumb, pe deal, un foc la un capăt al satului și altul la celălalt capăt al satului. În jurul focurilor se adună flăcăi și strigă cam o oră, apoi, fiecare dintre ei, coboară din deal cu șomoioage de foc până acasă, unde le sting.
Totodată se obișnuiește ca în această perioadă, a Filipilor, să se formeze șezătorile, unde, după ce pericolul sărbătorilor a trecut, fetele și nevestele vor toarce pentru pânză.
Se spune despre Filipi că au puterea de apăra casele de foc, de lupi, de șerpi și de primejdii în general. În unele regiuni ale țării se crede că Filipilor li se supun lupii, iar atunci când cineva nu le cinstește ziua așa cum trebuie, aceștia, lupii, le vor ataca gopodăriile.
În zilele Filipilor se practică și ritualuri magice, care au rolul de a apăra gospodăriile. Astfel lângă coș se atârnă câte o secure sau un topor pentru a ține lupii la distanță sau, o altă practică magică, este aceea de a lega gura sobei pentru că tot așa să stea închisă și gura lupului.
Înainte vreme, femeile ţineau această zi cu mare băgare de seamă.
Nu lucrau, considerând că astfel îşi vor proteja gospodările de animalele sălbatice de temut, în special de lupi. Le era permis doar să pregătească merinde, nicidecum să măture sau să scoată gunoiul afară, nici să coasă ori să toarcă sau să împletească lână “altfel se vor primejdui oile”, în nici un caz să dea ceva cu împrumut!
Citește și: MESAJE de SFANTUL ANDREI: Ce SMS-uri, urări, felicitări, mesaje poți trimite celor care își sărbătoresc onomastica de Sf. Andrei
“Când o da cinevaşilea cenuşă cu cărbuni în noaptea de Filipi, atunci vine lupul şi-i mănâncă cevaşilea de pe lângă casă; de n-are ce mânca, atunci îl mănâncă pe om” (Tudor Pamfile, Sărbătorile la români). Femeilor le era totuşi permis să spele rufele, dar nu oricum, ci numai cu apă clcotită, spre a clocoti şi gura lupului.
Pentru cei care le respectau sărbătoarea, Filipii deveau protectori. “Filipii apără casa de rele, de primejdii, de foc, de lupi, (…) pe copii de primejdii şi de alte nenorociri. În funcţie de felul în care au preluat obiceiul, femeile ţineau sărbătoarea de la o zi până la şase.
Femeile aveau datoria de a ţine aceste sărbători din momentul în care se măritau, preluând obiceiul de a ţine un Filip sau mai mulţi, în funcţie de locul în care le era dat să trăiască.
Dacă se mutau cu bărbatul în casa soacrei, preluau obiceiul acesteia, dacă rămâneau în casa părintească, păstrau obiceiul mamei sale. “Când însurăţeii îşi fac casă nouă, nevasta tânără îşi ţine Filipii soacrei sale sau ai mamei sale, ca şi când ar fi rămas în casa lor”.
Ca să-şi păzească gospodăria de lupi pe timpul iernii, femeile lipeau în această zi gura sobei, spre a lega şi gura lupilor. Şi pentru bărbaţi erau unele interdicţii. Ei aveau voie să lucreze orice, mai puţin să dea găuri cu burghiul, din acelaşi motiv: pentru a nu da lupul iama prin vite.
Cei mici nu aveau voie să mănânce boabe de porumb fierte sau coapte, existând credinţa că se vor îmbolnăvi de bubat.
Sursa: traditii-superstitii.ro, mariustuca.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Când începe școala în septembrie 2026. Data oficială și calendarul anului școlar 2026-2027
Când începe școala în luna septembrie 2026. Data oficială și calendarul anului școlar 2026-2027 Când începe școala în luna septembrie 2026? Potrivit calendarului oficial aprobat de Ministerul Educației, elevii din România revin în bănci luni, 7 septembrie 2026. Noul an școlar 2026-2027 este organizat, la fel ca în anii anteriori, pe module de învățare și […]
1 august 1917: Bătălia de la Mărăști, una dintre cele mai importante victorii ale Armatei Române în Primul Război Mondial
1 august 1917: Bătălia de la Mărăști, una dintre cele mai importante victorii ale Armatei Române în Primul Război Mondial După zile de lupte crâncene, tranșee spulberate de artilerie și atacuri la baionetă, una dintre cele mai importante victorii românești din Primul Război Mondial își încheia prima mare pagină. Bătălia de la Mărăști, desfășurată în […]
29 iulie: Sfântul Mucenic Calinic, episcopul care a ales credința în locul vieții
29 iulie: Sfântul Mucenic Calinic, episcopul care a ales credința în locul vieții 29 iulie este ziua în care Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Mucenic Calinic, unul dintre marii mărturisitori ai creștinismului din primele veacuri, cinstit pentru curajul cu care și-a apărat credința în timpul persecuțiilor împotriva creștinilor. Născut în Cilicia, într-o familie creștină, […]
