Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

In memoriam Doina Cornea: ”A murit cea mai curajoasă şi demnă româncă greco-catolică din secolul XX”

Ziarul Unirea

Publicat

în

Între 1947 şi 1989 ignoranţa era fructul politicii PCR. După 1989, ea a devenit fructul întregii societăţi româneşti. Puţini mai cunosc numele adevăratelor valori naţionale, aproape toţi cunosc numele, fără conţinut, ale unor nulităţi sau lichele ajunse în diferite funcţii, printr-un singur „merit”: tupeul.

Festivalul Cetăților Dacice

Doamna Doina Cornea a fost cea mai curajoasă şi demnă româncă, greco-catolică, din secolul XX. Alături de Vasile Paraschiv, Paul Goma şi Marii Exilaţi, Doina Cornea a încarnat adevărata Românie timp de un deceniu (1980-1990). Dispariţia ei, anunţată cu necuviincioasă discreţie de mass media, echivalează cu dispariţia altei mari personalităţi
greco-catolice, Corneliu Coposu.

România europeană se construieşte pe soclul acestor eroi din anii dictaturii comuniste. În deceniul opt al secolului trecut, când românii deveniseră simple rumegătoare, Doina Cornea a lansat nu mai puţin de 31 de texte aprige împotriva sistemului şi căpeteniei sale, texte difuzate de postul de radio Europa Liberă. Prin acelaşi post de radio, aceeaşi fiinţă fragilă, dar tenace, i-a adresat o Scrisoare deschisă Papei Ioan Paul al II-lea, cerând intervenţia
Sfântului Părinte pentru legalizarea Bisericii greco-catolice, interzisă samavolnic în 1948. Curajul, demnitatea se plătesc într-un regim terorist.

În 1983 doamna Doina Cornea a fost dată afară din Universitatea clujeană, a fost hăituită, spionată şi bătută de golănimea securistă, la ordinele unui anume „colonel” Al. Pereş.

Doamna Doina Cornea a intrat de peste trei decenii în Istoria adevăratei României, alături de martirii greco-catolici Iuliu Hossu, Iuliu Maniu, Corneliu Coposu etc.

În primăvara anului 1990, plimbându-mă, cu doi prieteni, prin cartierul din Cluj-Napoca unde locuia, am zărit-o udându-şi straturile de flori. Am salutat şi am întrebat-o dacă o putem vizita. Cu o simplitate dezarmantă şi-a scos mânuşile de „grădinar” şi ne-a poftit în casă. Unul din prieteni era jurnalist francez… de stânga. Ne-am întins la vorbă până spre miezul nopţii. După un ceas, amicul francez devenise „de centru”, iar la despărţire, se declara „creştin de dreapta”, el, „ateul convins”, admirator fanatic al lui Léon Blum.

Pe lângă această convertire cvasispontană (care sper să conteze la procesul de beatificare), doamna Cornea a mai produs un miracol. De data aceasta cu mine. Faţă în faţă cu făptura ei firavă, aproape imponderabilă, am înţeles, pentru prima dată sensul cuvintelor lui Isus: „Aveţi credinţă în Dumnezeu. Amin vă zic, cine ar spune acestui munte: Ridică-te şi aruncăte în mare!, şi nu ar şovăi în inima lui, ci ar crede că ceea ce spune se împlineşte, i se va da.”

Doina Cornea s-a suit la cer, după ce a mutat munţii pe pământ.

Cristian Bădiliţă


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

17 iunie| Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei

Ziarul Unirea

Publicat

în

17 iunie| Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei An de an, la data de 17 iunie, este marcată Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei, hotărâtă în urma Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, în 1994. Potrivit ONU, deşertificarea este fenomenul care afectează terenurile în zone aride, semiaride şi uscate. Este cauzată […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

16 iunie 1462: „Atacul de noapte de la Târgoviște” al lui Vlad Țepeș, o victorie răsunătoare împotriva invadatorilor otomani

Ziarul Unirea

Publicat

în

16 iunie 1462: „Atacul de noapte de la Târgoviște” al lui Vlad Țepeș, o victorie răsunătoare împotriva invadatorilor otomani Cea mai importantă confruntare între domnul Ţării Româneşti, Vlad Ţepeş (1456 – 1462) şi sultanul Mehmed II (1444 – 1446, 1451 – 1481), la sfârşitul campaniei de pedepsire a domnului muntean, desfăşurată în vara anului 1462 […]

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

15 iunie 1889, ziua în care Mihai Eminescu, poetul național, a murit

Ziarul Unirea

Publicat

în

15 iunie 1889, ziua în care Mihai Eminescu, poetul național, a murit Data şi locul naşterii lui Mihai Eminescu au fost acceptate ca fiind pe 15 ianuarie 1850, în Botoşani, deşi informaţiile privind acest subiect variază. În data de 15 iunie 1889, a încetat din viaţă Luceafărul poeziei româneşti, poetul Mihai Eminescu. Născut Mihail Eminovici, […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Copyright © 2004 - 2025 Ziarul Unirea