În Bulgaria, plata defalcată a TVA a blocat economia, iar după 3 ani s-a renunțat la acest sistem

Autoritățile române au anunțat că s-au inspirat din modelele altor țări în ceea ce privește noul sistem de plată defalcată a TVA. Însă Italia și Polonia, la care s-a tot făcut referire în ultima vreme au sisteme opționale sau aplicate în domenii limitate, cu respectarea prevederilor europene în materie de TVA.

Consultanții fiscali de la Taxhouse au identificat însă un model mai aproape de România, și anume la vecinii bulgari, care au trecut deja prin această experiență. În anul anul 2003, cu 4 ani înainte de aderarea la Uniunea Europeana, Bulgaria a implementat un sistem de plată defalcată a TVA aproape identic cu cel care se vrea introdus în România. Chiar și motivația introducerii a fost similară: reducerea evaziunii fiscale în domeniul TVA și creșterea gradului de colectare a TVA la bugetul statului.  A reșit însă acest sistem să aibă efectele scontate cu privire la evaziune?

Cum functiona modelul bulgaresc si cum se compara el cu cel intentionat a fi introdus in Romania?

In Bugaria, doar platile mai mari de 1.000 BGN trebuiau sa treaca obligatoriu prin contul de TVA. Este posibil ca autoritatile bulgare sa se fi gandit mai mult la impactul asupra IMM-urilor si la faptul ca marea evaziunea in materie de TVA nu se face cu sume derizorii.

Aplicau si bulgarii o serie de beneficii pentru cei care deschideau un cont de TVA. Dar ele erau mai consistente decat cele prevazute de Ordonanta 23/2017. De exemplu, dreptul la rambursarea TVA era garantat, iar perioada de rambursare a TVA era redusa, ceea ce nu este cazul pentru firmele romanesti care vor aplica noul sistem, si care vor trebui sa astepte rambursarile in continuare. In practica, acestea dureaza mult peste cele 45 de zile prevazute de legislatia actuala romaneasca.

Insa, asa cum a anticipat si mediul de afaceri din Romania, dezavantajele descoperite in timp de contribuabilii bulgari au fost de fapt legate de blocarea sumelor de bani in aceste conturi de TVA si impovararea administrativa ridicata, la care s-au adaugat costuri de finantare mult mai mari decat cele anticipate – in primul an de implementare nivelul nicasarilor bugetare a crescut doar cu 0,52% in ceea ce priveste tranzactiile domestice (https://www.ios-regensburg.de/fileadmin/doc/Frensch/Frensch_vat.pdf).  La cativa ani de la implementare, s-a constatat ca sistemul nu functioneaza, rezultatele asteptate intarziind sa apara, cresterile de sume colectate la nivelul bugetului de stat din Bulgaria fiind imateriale, astfel ca sistemul a fost eliminat in 2006, chiar inainte de aderarea Bulgariei la Uniunea Europeana.

Potrivit unui studiu publicat in anul 2006, la 3 ani de la introducerea sistemului in Bulgaria, de catre dl. Konstantin Pashev, de la Centrul pentru Studiul Democratiei, Doctor in Economie si Filozofie, membru al Comisiei Europene, sistemul a esuat in primul rand in a elimina frauda organizata in domeniul TVA. Retelele comerciale in care erau incluse firme de tip fantoma au gasit metode alternative de a evita obligatiile de TVA, chiar si in cadrul noului sistem de plata prin conturile de TVA.  In studiul dlui. Konstantin Pashev (http://www.csd.bg/artShow.php?idâ7714) sunt prezentate schemele si metodele clasice prin care se frauda sistemul de TVA bulgaresc, chiar si dupa introducerea platii defalcate de TVA.

Esecul masurilor adoptate de Romania in combaterea fraudei din TVA

Romania incearca acum aplicarea aceluiasi mecanism care nu a dat roade in Bulgaria. De ce ar functiona acum la noi si nu a functionat atunci la ei? Ca si in cazul Bulgariei, problema gradului scazut de colectare din TVA in Romania nu este una noua.

Ce a facut Romania in trecut in privinta evaziunii in materie de TVA? Iata cateva masuri explicate de expertii Taxhouse:

–      a aplicat taxarea inversa in anumite domenii – masura a fost eficienta si apreciata de mediul de afaceri pentru ca nu a determinat un impact negativ (poate doar mutarea rambursarilor de TVA de la anumiti jucatori la alti);

–      a aplicat anularea codului de inregistrare in scopul TVA (de exemplu pentru contribuabilii declarati inactivi) cu refuzarea dreptului de deducere a TVA atat pentru contribuabilii carora le-a fost anulat codul, cat si pentru beneficiarii acestora. Cazul anularii codului de TVA si refuzarea dreptului de deducere a TVA pe motiv ca o persoana impozabila este declarata inactiva a ajuns si pe masa Curtii de Justitie a Uniunii Europene in cauza C-101/16 Paper Consult. Pana in prezent, in aceasta cauza a fost emisa doar Opinia Avocatului General Paolo Mengozzi si ea este transanta: o astfel de masura incalca principiile fundamentale ale UE in materie de TVA, iar Romania a mentinut totusi multa vreme aceasta prevedere care incalca legislatia UE; Mai mult, reprezentantii Romaniei au solicitat limitarea in timp a efectelor hotararii pronuntate de Curte, invocand “consecinte financiare grave care ar surveni daca, in urma hotararii Curtii, ar trebui sa se acorde deducerea TVA tuturor operatorilor economici care au incheiat tranzactii cu operatori declarati inactivi dupa anul 2007” si estimand pagubele iminente la mai mult de 0,5% din PIB. Decizia Avocatului General este la fel de transanta si in aceasta privinta. Mai mult, reprezentatii Romaniei admit si argumenteaza in dosarul trimis catre Curte ca se dorea chiar “eliminarea de pe piata a contribuabililor inactivi”. 

–      A ingreunat excesiv procedura inregistrarii in scopul TVA (declaratia D088) bazata pe o legislatie fiscala ce a acordat autoritatilor fiscale dreptul de analiza subiectiva asupra capacitatii si intentiei de desfasurare a activitatii economice; mai mult, a anulat coduri de TVA valabile ale unor contribuabili, pe motive legate de neactualizarea adreselor sau datelor administratorilor; prevederea legata de capacitatea si intentia de a desfasura activitati economice a fost recent eliminata din Codul fiscal, eliminare salutata de mediul de afaceri, insa procedura practica de inregistrare in scopuri de TVA ramane in continuare o bariera in privinta inregistrarilor de TVA.

Sursa: zf.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI