În 2 martie, praznicul Moșilor de iarnă sau Sâmbăta morților. Tradiții, obiceiuri, superstiții
Moșii de iarnă sau Sâmbăta morților are loc anul acesta pe 2 martie. În această zi, în toate bisericile se va săvârşi Sfânta Liturghie, urmată de Slujba Parastasului pentru cei adormiţi. Slujbe de pomenire se săvârşesc şi în cimitire, la mormintele celor dragi.
Praznicul Moşilor de Iarnă cinsteşte memoria rudelor şi prietenilor noştri trecute de ultimul hotar al vieţii pământeşti. Biserica rânduieşte astfel de momente de reculegere, pentru că nu vede în moarte sfârşitul existenţei omului. Cuvântul “moşi” vine de la “strămoşi”, şi se referă la persoanele trecute la cele veşnice. Cu apelativul “moşi” sunt numiţi nu doar morţii, ci şi principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum şi pomenile făcute pentru ei. Din zilele de Moşi amintim: “Moşii de primăvară” (de Macinici), “Moşii de vară” (sâmbăta dinaintea Rusaliilor), “Moşii de toamnă” (în prima sâmbătă din luna noiembrie), “Moşii de iarnă” (sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).
*Cinstirea rudelor trecute la viaţa de Dincolo
Pentru praznicul Moşilor de Iarnă se pregătesc toţi creştinii, săraci sau bogaţi, fiecare după posibilităţile sale materiale. În ziua Moşilor de Iarnă, dar şi în toate sâmbetele dedicate pomenirii morţilor până la Sfintele Paşti, creştinii păstrează legătura cu cei dragi, plecaţi la viaţa de Dincolo, prin participarea la slujbele de comemorare, prin rugăciuni, prin milosteniile pe care le fac pentru cei adormiţi din familia lor.
Cinstirea rudelor răposate se manifestă şi prin îngrijirea permanentă a mormintelor. De la căpătâiul celor adormiţi nu trebuie să lipsească Sfânta Cruce, candela, florile proaspete presărate sau semănate pe mormânt sau în jurul acestuia. Vasele cu tămâie şi lumânările reprezintă, de asemenea, ofrande prin care-i cinstim pe cei plecaţi la viaţa veşnică.
În tradiţia ortodoxă, în ziua praznicului se aduc la biserică, pentru a fi sfinţite, coliva, prescurea şi o sticlă de vin. De asemenea, se sfinţesc vase cu mâncare şi pachete cu alimente, pe care rudele celor adormiţi le împart după slujba de pomenire, atât săracilor din biserică, cât şi vecinilor, persoanelor sărmane întâlnite la cimitir şi pe stradă, în ziua parastasului.
În Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne facem pomenirea mortilor, pentru ca în duminica următoare Biserica a rânduit să se facă pomenire de Înfricoşata Judecată şi A doua venire a Domnului la care ne vom înfăţişa toţi. Pentru că mulţi creştini au murit pe neaşteptate şi fără pregătirea sau fără pocăinţa necesară, Biserica face mijlocire pentru toti aceştia, ca să se bucure de fericirea vesnică.
*Sâmbăta, zi de pomenire a celor adormiţi
Sfintii Parinti au randuit ca sambata să se facă pomenirea celor adormiţi, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepţii adormiţi. Pe de altă parte sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua învierii cu trupul. Duminica este numită şi ziua a opta, pentru că este ziua începutului fără de sfârşit, ea nu va mai fi urmată de alte zile, va fi eternă.
*Moșii de iarnă, tradiţii şi obiceiuri
In popor exista credinta ca, in aceasta zi, sufletele mortilor coboara pe pamant, de aceea se da de pomana mancare gatita, din care se cere ca macar un singur fel sa fie fierbinte, deoarece se crede ca cei decedati se hranesc din aburii fierturilor, in asa fel incat sa le ajunga pentru un intreg an.
Pentru aceasta zi, dupa obiceiurile zonei in care traiesc, gospodinele pregatesc coliva si colaci, piftie, sarmale, ciorba, placinte, fructe si vin, nu sucuri sau bere, si desigur lumanari aprinse. Anul acesta, pe langa bucatele traditionale, crestinii vor imparti, de pomana, si sfintisori sau mucenici, unsi din belsug cu miere de albine si tavaliti prin nuca pisata.
Unii credinciosi nu respecta traditia intocmai si dau de pomana ceea ce i-a placut decedatului mai mult sa manance si sa bea, pe cand vietuia pe pamant, crezand ca in felul acesta sa va bucura mai mult de pomana.
Sursa: realitatea.net
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
5 iunie: Ziua Învățătorului. Nașterea dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învățământului modern din România
5 iunie: Ziua Învățătorului. Nașterea dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învățământului modern din România Ziua Învățătorului se sărbătorește în data de 5 iunie, în România, dată ce coincide cu data de naștere a dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învățământului modern românesc. Gheorghe Lazăr a înființat în 1818, în București, prima școală cu predare în limba română, Școala […]
MESAJE frumoase de Ziua Învățătorului: Urări și felicitări pentru cadrele didactice, pe care să le trimiți pe 5 iunie
MESAJE frumoase de Ziua Învățătorului 2024: Urări și felicitări pentru cadrele didactice, pe care să le trimiți pe 5 iunie Ziua Învățătorului, sărbătorită anual pe data de 5 iunie, pentru a onora și recunoaște eforturile și dedicarea cadrelor didactice, este un moment special pentru a le mulțumi celor care modelează viitorul prin educație. Iată câteva […]
3 iunie: Ziua internațională a bicicletei. Cum a fost adoptată rezoluția de către ONU
3 iunie: Ziua internațională a bicicletei. Cum a fost adoptată rezoluția de către ONU În fiecare an, la data de 3 iunie, este celebrată Ziua mondială a bicicletei, potrivit Organizației Națiunilor Unite. Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat, la 12 aprilie 2018, o rezoluţie în cadrul celei de-a 72-a sesiuni ordinare de la […]