Impozitarea dobânzilor în anul 2025. Cristian Păun, profesor universitar la ASE: „ANAF jupoaie tot ce poate controla și jupui”

Impozitarea dobânzilor în anul 2025. Cristian Păun, profesor universitar la ASE: „ANAF jupoaie tot ce poate controla și jupui”

Profesorul universitar orginar din județul Alba, Cristian Păun, a punctat în spațiul public că „ANAF jupoaie tot ce poate controla și jupui.”, după un anunț cu privire la impozitarea dobânzilor în 2025. 

Citește și: Cristian Păun, profesor universitar originar din Alba:”La mine în județ, primarul va primi pensie specială, în loc să i se desființeze primăria. Iar noi asistăm muți la acest joc de gleze cu iz de faliment”

„Impozitarea dobânzilor rămâne LA FEL DE ABSURDĂ. Mă bucur că știrea a deschis acest subiect. Nu poți pune egalitate între DEPOZITE și INVESTIȚII. Numai un necunoscător face asta.

Depozitele sunt rezerve pentru situații neprevăzute (boală, pierderea locului de muncă, eveniment nefericit în familie). Le păstrezi în bancă pentru că e mai sigur, sunt departe de tine și de hoți.

Dobânda protejează puterea lor de cumpărare și atât. Și este bazată pe estimare a inflației pe termen lung, băncile presupunând că ții aceste rezerve mult timp la ele. Venitul din dobânzi nu este real, nu este consistent.

De fapt, scopul depozitelor NU ESTE NICIODATĂ venitul. Riscurile asumate de deponent sunt complet diferite (spre inexistente, depozitele fiind asigurare) față de investiții. Spre deosebire de investiții, depozitele NU AR TREBUI IMPOZITATE DELOC.

Tratatea pur contabilă a acestei situațiie este, cel puțin, stupidă și contraproductivă. De impozitarea depozitelor nici nu mai vorbesc, o tâmpenie și mai mare, dar de acceași natură.„, punctează profesorul universitar orginar din Alba, Cristian Păun,

Precizări ANAF

ANAF dezminte categoric informațiile vehiculate recent în spațiul public, potrivit cărora, ”începând cu 2025, ANAF va percepe 10% din banii aflați în conturile bancare ale contribuabililor”.

Conform legislației în vigoare, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) se datorează pentru veniturile din investiții, cum ar fi dobânzile obținute din economiile bancare, dividendele, câștigurile de pe piața de capital, etc., dacă prin cumulare cu alte categorii de venituri (e.g. venituri din drepturi de proprietate intelectuală, agricultură, alte surse) se depăşeşte pragul anual de 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe ţară.

Contribuția de 10% se datorează la o bază anuală de 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe țară, în funcţie de nivelul cumulat al veniturilor, respectiv de încadrarea venitului cumulat în ce trei intervale. De exemplu, dacă veniturile din dobânzi reprezintă singura sursă de venituri a contribuabilului în anul 2024, iar aceasta se ridică la 25.000 lei anual, CASS datorată este de 1.980 lei (3.300 lei x 6 x 10% = 19.800 lei x 10%) sau dacă veniturile din dobânzi se ridică la nivelul de 45.000 lei anual, CASS datorată este de 3.960 lei (3.300 lei x 12 x 10% = 39.600 lei x 10%).

Atenție! Este important de subliniat că nu se percep contribuții pentru sumele existente în conturile bancare, ci doar pentru dobânzile generate de aceste sume, dacă veniturile totale din investiții depășesc plafonul legal. Regimul actual de plată a CASS pentru veniturile din investiții (inclusiv dobânzi) este instituit din anul 2018.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI