Guvernul îşi asumă pe 8 martie răspunderea pe Codul Muncii

Guvernul Boc îşi va asuma răspunderea pe noul Cod al Muncii marţi, 8 martie, ceea ce înseamnă că parlamentarii pot depune amendamentele până cel târziu vineri, după cum a anunţat luni Ioan Chelaru, vicepreşedintele Senatului. Cu doar câteva ore înainte, premierul Emil Boc a anunţat că proiectul a fost transmis Parlamentului, în vederea asumării răspunderii.
Modificările aduse de Guvern Codului Muncii sunt, în marte parte, contestate atât de către sindicate, cât şi de către opoziţie. În timp ce sindicatele au anunţat că vor declanşa un protest naţional în momentul asumării de către Guvern a Codului, opoziţia a ameninţat că ar putea depune o nouă moţiune de cenzură împotriva Cabinetului Boc. „Nu am avut niciodată emoţii, nu m-a speriat niciodată o moţiune de cenzură, cu atât mai puţin nu mă va speria această moţiune de cenzură, dacă va fi depusă, pe Codul Muncii”, a declarat premierul. El a ţinut să sublinieze, din nou, că noul Cod este absolut necesar pentru ca românii să se poată angaja mai uşor şi pentru ca angajatorii să poată crea noi locuri de muncă.
Patronii susţin noul cod
Unii patroni susţin că, în ciuda protestelor sindicatelor, dar şi a declaraţiilor membrilor Executivului, noul Cod al Muncii este în continuare prea inflexibil. „Nu e nici cal, nici măgar. E în coadă de peşte. Noul Cod, de exemplu, este prea stufos şi nu reglementează rolul sindicatelor şi al patronatelor. În ceea ce priveşte contractele colective de muncă, eu cred că ele ar trebui făcute nu pe ramură de activitate, ci pe unitate, astfel încât acestea să reprezinte cât mai bine realitatea fiecărei firme sau fabrici”, a declarat Sorin Minea, patronul şi directorul general al Angst, producător de mezeluri care are peste 700 de angajaţi. „Nu îi înţeleg pe sindicalişti. În loc să se lupte pentru o fiscalitate mai mică aplicată salariilor, ei vor mai mulţi bani. Nu e de unde. Noi (patronii, n.r.) nu mai avem de unde”, a adăugat el. În ceea ce priveşte cadrul legal pentru disponibilizări, Minea susţine că sindicatele, dar şi mulţi angajaţi au impresia că „patronii trebuie să facă protecţie socială, care este, de fapt, treaba statului”. „Eu am angajaţi care îşi iau concedii medicale de peste 100 de zile pe an. Nu pot să îi dau afară. Ar trebui să îi pun să aleagă: dacă pot munci, atunci să o facă, iar dacă sunt prea bolnavi, să meargă să se trateze, dar eu să angajez pe altcineva”, explică patronul Angst.
Cele mai importante modificări aduse Codului Muncii
l Dispar contractele colective de muncă. Guvernul şi-a menţinut decizia de a interzice încheierea contractelor colective de muncă şi a actelor adiţionale cu termene care să depăşească data de 31 decembrie 2011, hotărând totodată că actualele contracte îşi produc efectele doar până la expirarea termenului pentru care au fost încheiate.
l Pedepse mai mari şi suplimentare pentru munca la negru. Angajatorii care folosesc mai mult de 5 persoane fără contract de muncă să fie pedepsiţi cu 1-2 ani închisoare sau amendă penală, sistarea ajutoarelor şi fondurilor UE şi interzicerea participării la achiziţii publice, dar a redus cuantumul amenzii prevăzute în proiectul iniţial. Angajatorii care primesc la muncă până la cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă să fie amendaţi cu 10.000 -20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată.
l Angajatorii pot încheia succesiv cel mult trei contracte de muncă pe durată determinată. Angajatorii vor avea dreptul să încheie succesiv cel mult trei contracte individuale de muncă pe durată determinată, cu o perioadă maximă de 12 luni fiecare, contract ce poate fi însă prelungit după expirarea termenului iniţial, cu acordul scris al părţilor, pentru perioada realizării unui proiect. S-a decis însă ca între aceleaşi părţi să poată fi încheiate succesiv cel mult trei contracte individuale de muncă pe durată determinată.
l Sporul de noapte, acordat pentru minimum trei ore prestate. Salariaţii care lucrează pe timp de noapte vor beneficia de un spor de 25% din salariul de bază, dar numai dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin trei ore de noapte din timpul normal de lucru. Documentul prevede că „salariaţii de noapte” beneficiază fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin trei ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază, fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin trei ore de noapte din timpul normal de lucru.
l Angajaţii sancţionaţi disciplinar vor fi reabilitaţi în 12 luni. Sancţiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dacă salariatului nu i se aplică o nouă sancţiune disciplinară în acest termen. Radierea sancţiunilor disciplinare se constată prin decizia angajatorului emisă în formă scrisă. Proiectul iniţial transmis sindicatelor stabilea că angajatul este reabilitat de drept dacă nu primeşte o nouă sancţiune în termen de şase luni.(G.D.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI