Cum poți face compost acasă? Din ce alimente se face și ce alte obiecte poți folosi

Puțini oameni știu că multe dintre alimentele pe care le aruncă pot fi transformate în compost.

Iată ce este compostul și cum îl poți obține din resturile alimentare.

Ce este compostul?

Compostul este o formă de îngrășământ organic obținut prin procesul de descompunere a materiilor organice. Această descompunere se realizează în mod natural prin acțiunea bacteriilor, fungilor și a altor organisme microscopice.

Compostul este obținut prin amestecarea și compostarea resturilor vegetale și animale, cum ar fi frunzele căzute, resturile de legume și fructe, resturile de iarbă tăiată, paie, gunoi de grajd și alte materiale organice similare. În timpul procesului de compostare, microorganismele descompun aceste materii organice în nutrienți valoroși, cum ar fi azotul, fosforul și potasiul.

Acest îngrășământ natural obținut prin compostare are multiple beneficii. Compostul îmbunătățește structura solului, crește capacitatea de reținere a apei, stimulează activitatea microbiană benefică, furnizează nutrienți plantelor și ajută la menținerea echilibrului pH-ului în sol. De asemenea, folosirea compostului în grădină reduce necesitatea de a utiliza îngrășăminte chimice și contribuie la reducerea cantității de deșeuri organice care ajung la gropile de gunoi.

Cum poți face compost acasă

Realizarea propriului compost poate părea dificilă pentru cei care se gândesc că au nevoie de aparate scumpe, sau de cunoştinţe în agricultură. Ei bine, nu este chiar așa. Îți poți face propriul compost chiar dacă locuiești într-un apartament la oraș și nu ai propria grădină.

Trebuie precizat că atunci când produci compost acasă folosind următoarea metodă, poți utiliza resturi de fructe și legume, coji de ouă, zaț de cafea, pliculețe de ceai și chiar tăieturi de la plantele de apartament. Toate acestea pot fi adăugate în compostul tău. Este important să ai în vedere că unele materiale mai rezistente, cum ar fi cojile de ananas, citricele și sâmburii de avocado, se descompun mai lent decât altele, conform Oddbox.co.uk.

Evită să adaugi grăsimi, carne, pește, ulei sau produse lactate. În cazul în care totuși dorești să faci compost din aceste alimente, poți încerca metoda foarte simplă a compostului Bokashi, însă va trebui să ai un spațiu exterior în care să îngropi compostul ulterior.De ce ai nevoie pentru a face compost

Pentru a produce compost în casă, ai nevoie de un recipient cu capac. Recipientul poate fi suficient de mic încât să încapă pe blatul de bucătărie, sau suficient de mare, în funcție de spațiul pe care îl ai la dispoziție și de cantitatea pe care vrei să o folosești. Un coș obișnuit sau o cutie de plastic cu capac închis sunt perfecte.

Mai ai nevoie de un spațiu în care să amplasezi coșul de compost, ar fi sub sub chiuvetă sau într-un colț mai retras al bucătăriei tale. De asemenea, e nevoie de un burghiu pentru a face găuri în coș, un sac mic de pământ de sol, dar și de materiale uscate, cum ar fi ziare vechi sau cartoane rupte de la rolele de hârtie igienică.

După ce ai făcut rost de materialele necesare, începe prin a face găuri în capacul recipientului. Acest lucru permite circulația aerului, ceea ce încurajează microorganismele să descompună resturile alimentare.

Pentru a evita musculițele de fructe, poți acoperi găurile cu un material permeabil, precum țesătura de cânepă. Pune un strat de pământ de sol în partea de jos a recipientului, după care adaugă un strat de ziare mărunțite și apoi adaugă resturile de bucătărie deasupra. Materialele uscate ajută la menținerea echilibrului între umed și uscat în compost și împiedică apariția unui miros neplăcut. Închide ermetic recipientul cu capacul și lasă-l să-și facă magia.

Adaugă resturile alimentare în coș pe măsură ce avansezi. Taie bucățile mai mari de alimente în bucăți mai mici, cu cât bucățile sunt mai mici, cu atât se vor descompune mai repede. Când adaugi resturi alimentare, trebuie să adaugi și materiale uscate, precum ziare mărunțite.

Ca regulă generală, ai nevoie de un echilibru bun între materiale uscate, bogate în carbon, precum ziare, bucăți de carton, frunze uscate, coji de ouă, filtre de cafea sau bucăți de lemn, și materiale verzi (resturile tale alimentare) care furnizează azot. Un compost sănătos trebuie să conțină mult mai mult carbon decât azot. O regulă simplă este să folosești o treime materiale verzi și două treimi materiale uscate.

Adaugă pulbere pentru sol și amestecă compostul o dată pe săptămână.

Timpul necesar pentru ca compostul să fie gata poate varia între 6 săptămâni și câteva luni, în funcție de dimensiunea coșului de compost. Va avea o culoare închisă și un miros pământos.

Un miros neplăcut nu este un semn bun! Adaugă mai multe materiale uscate bogate în carbon, precum ziare (menționate mai sus), pentru a echilibra materialele verzi și umede. De asemenea, poate fi necesar să faci mai multe găuri în capac.

Cum poate fi folosit compostul

Poți folosi compostul pentru a replanta resturile de legume pe care le ai în casă. Pentru a-l folosi, amestecă-l cu pământ obișnuit. Plantele care au rădăcini pot tolera mai mult compost decât semințele. Așadar, aici utilizează o parte compost și două părți pământ.

De asemenea, mai poți folosi compostul pentru a revigora plantele aflate în ghiveci. Îndepărtează câțiva centimetri din pământul din ghiveci și adaugă compostul. Poți face acest lucru și pentru plantele de apartament.

Din ce alimente se face compostul

Există o varietate de alimente care pot fi utilizate pentru a face compost. Iată câteva exemple:

Resturi de legume și fructe: bucățile de legume și fructe, cojile, semințele, cojile de cartofi, de mere, de pere etc.

Coji de ouă: cojile de ouă zdrobite adaugă calciu și alte minerale în compost.

Zaț de cafea și pliculețe de ceai: acestea pot fi adăugate în compost pentru a furniza azot și alte substanțe benefice.

Frunze și iarbă tăiată: acestea pot fi folosite pentru a adăuga material vegetal verde și umed în compost.

Paie și fân: aceste materiale uscate și fibroase sunt utile pentru menținerea echilibrului dintre umed și uscat în compost.

Resturi de pâine și cereale: bucățile mici de pâine sau cereale pot fi adăugate în compost, dar trebuie să fie utilizate cu moderare.

Coji de nuci: cojile de nuci, cum ar fi alune, migdale sau nuci, se pot descompune în compost.

Care sunt beneficiile compostului?

Compostul homemade are o mulțime de beneficii, potrivit Epa.gov. Iată câteva dintre acestea:

Reducerea deșeurilor alimentare

Compostul făcut în casă oferă o modalitate eficientă de a reduce cantitatea de deșeuri alimentare care ajung la gropile de gunoi. Prin compostarea resturilor de legume, fructe și alte materii organice în loc să le arunci, poți transforma aceste deșeuri într-un îngrășământ valoros.

Economisirea banilor

Prin producerea propriului compost, nu mai este nevoie să cumperi îngrășăminte comerciale. Acest lucru poate duce la economii semnificative pe termen lung.

Îmbunătățirea solului din grădină

Compostul făcut în casă este o sursă excelentă de substanțe nutritive pentru sol. Îl poți adăuga în grădină pentru a îmbunătăți fertilitatea solului, a hrăni plantele și a promova creșterea sănătoasă.

Reducerea necesității de îngrășăminte chimice

Utilizarea compostului făcut în casă poate reduce sau chiar elimina necesitatea utilizării îngrășămintelor chimice în grădină. Compostul furnizează o gamă completă de nutrienți și ajută la menținerea echilibrului natural al solului.

Protejarea mediului înconjurător

Prin compostarea resturilor de bucătărie acasă, contribui la reducerea impactului asupra mediului înconjurător. Se reduce cantitatea de deșeuri care trebuie transportate și eliminată în gropile de gunoi, iar îngrășămintele organice înlocuiesc îngrășămintele chimice poluante.

Sursa: stirileprotv.ro

Vouchere de energie 2023: Când va fi virată a doua tranșă de 700 de lei și cum vor putea fi folosiți banii

În perioada 20 februarie – 25 mai, trei milioane de tranzacții cu cardul de energie au avut loc, cu un total de 678 de milioane de lei plătiți. Din totalul acestora, 145.000 de plăți, cu o valoare de 30 de milioane de lei, s-au realizat prin intermediul unei platforme online. Privind achiziționarea lemnelor de foc, peste 92.000 de beneficiari au folosit cardurile de energie, cu o valoare a plăților de 62,4 milioane de lei.

„Compensarea facturilor la energie este unul dintre programele cu cel mai mare număr de beneficiari pe care le-am derulat în sprijinul persoanelor vulnerabile, prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020 (POAD) și constituie un sprijin real pentru plata facturilor la energie pentru 4 milioane de români. Împreună cu Poșta Română, urmărim zi de zi modul în care se derulează acest program pentru a interveni atunci când identificăm dificultăți în implementare.

Chiar în cursul acestei luni, reglementările au fost completate și simplificate pentru a face acest sprijin mai eficient. Astfel, într-o singură lună – mai – s-au făcut de peste 5 ori mai multe plăți pentru lemne decât în primele două luni de program. Mai multe, ne-am asigurat că permitem plata datoriilor mai vechi de 2023 și că prima tranșă de 700 lei virată pe carduri poate fi folosită până la sfârșitul anului. Reamintesc faptul că din septembrie vom furniza alți 700 de lei pe cele 2,1 milioane de carduri”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

Sprijinul se poate folosi până la data de 27 decembrie 2023, pentru plata următoarelor servicii/produse: energie electrică, energie termică furnizată în regim centralizat, gaze, butelie, butan, lemn de foc, rumeguș, cărbune, păcură, peleți, brichete, combustibili lichizi sau solizi și orice alte materiale de încălzire care pot fi utilizate la încălzirea locuințelor.

STUDIU: Anul în care căsătoriile ar putea dispărea, potrivit mai multor experți

Căsătoriile nu vor mai fi la modă, potrivit unor cercetători britanici citați de Parintisipitici.

Potrivit celor mai recente date furnizate de Biroul pentru Statistică Națională din Regatul Unit, în anul 2020 s-au înregistrat doar 85.770 de căsătorii, în scădere semnificativă față de anul anterior, când au fost înregistrate 219.850 de căsătorii, reprezentând o diminuare de 61,0%. Această cifră reprezintă cel mai redus nivel înregistrat din anul 1838.

Potrivit rezultatelor recensământului britanic, se confirmă o tendință alarmantă, indicând că adulții din 2021 au o probabilitate cu 44% mai mare să rămână necăsătoriți în comparație cu aceleași generații din 1991. Datele arată că în 2021, doar 46,9% dintre locuitorii din Anglia, Scoția și Țara Galilor erau căsătoriți, în scădere față de 49,4% în 2011. În 1991, aproximativ 37% dintre femeile cu vârste între 20 și 39 de ani erau clasificate drept „niciodată căsătorite”, dar acest procent a crescut la aproximativ 65,7% în 2021.

Experții britanici atrag atenția asupra diferențelor semnificative în ceea ce privește căsătoria în funcție de religie și etnie. Creștinii, evreii, musulmanii, hindușii și sikhii, care reprezintă cele cinci mari religii din țară, au cu 24% mai multe șanse să fie căsătoriți, în timp ce recensământul evidențiază și o creștere a numărului de britanici fără religie, cu un sfert mai mult decât în ultimul recensământ din 2011.