Greco-catolicii condiţionează reluarea dialogului la vârf cu ortodocşii
În cadrul lucrărilor ultimei sesiuni a Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică s-a decis componenţa Comisiei greco-catolice de pregătire a lucrărilor Comisiei mixte de dialog BRU-BOR, scrie site-ul oficial al Arhiepiscopiei Majore Greco-Catolice din Blaj.
Totodată au fost enunţate câteva principii preliminare care să stea la baza începerii activităţii comisiilor pregătitoare a reluării dialogului întrerupt în urmă cu 7 ani. În consecinţă, Sinodul Episcopilor BRU a transmis întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române, PF Daniel, o scrisoare semnată de omologul său, PF Lucian, arhiepiscop major al BRU, pe care o redăm integral.
„Preafericirii Sale DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericirea Voastră, Sinodul Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, întrunit în sesiune ordinară la Blaj în perioada 8-10 iunie a.c., a analizat adresa 8693/2010 din 2 martie 2011, a Preafericirii Voastre, referitoare la aprobarea membrilor ortodocşi ai Comisiei pregătitoare a lucrărilor Comisie mixte de dialog. Prin adresa nr. 39/5.11.2010, Biserica Greco-Catolică a răspuns pozitiv apelului pe care l-aţi făcut «pentru promovarea unui climat frăţesc de cooperare între cele două biserici româneşti» şi invitaţiei reluării activităţii Comisiei mixte de dialog. În acest sens, Biserica Greco-Catolică a propus constituirea acestei comisii pregătitoare care să stabilească agenda, principiile, tematicile şi metodologia de lucru a Comisiei mixte de dialog dintre cele două biserici.
Din mesajele oficiale, Patriarhia Română a lăsat să se înţeleagă că Biserica Ortodoxă Română doreşte iniţierea unui dialog constructiv cu Biserica Greco-Catolică pentru a începe o nouă etapă în istoria relaţiei dintre cele doua biserici româneşti. Din păcate, acţiunile din ultimele luni întreprinse de reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române din teritoriu denotă contrariul «promovării unui climat frăţesc de cooperare», principiu pe care l-aţi enunţat în scrisoarea iniţială de invitaţie la dialog nr. 4719/12. 7.2010. Astfel, biserici greco-catolice continuă să fie demolate, distruse sau resfinţite, credincioşii greco-catolici continuă să fie ameninţaţi şi hărţuiţi, iar nu de puţine ori reprezentanţii Bisericii Ortodoxe au incitat la violenţă contra credincioşilor greco-catolici.
Mai mult, recent, ierarhii celor două Sinoade Mitropolitane, ale Ardealului şi Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului întruniţi la Mănăstirea Râmeţ, în 4 iulie 2011, au reluat aceeaşi retorică împotriva Bisericii Greco-Catolice care a creat numai duşmănie şi conflicte între români în ultimii 20 de ani. Biserica Greco-Catolică a fost şi rămâne deschisă mereu unui dialog constructiv cu Biserica Ortodoxă Română, însă dorim să vedem din partea Bisericii Ortodoxe Române paşi concreţi că e interesată într-un dialog constructiv similar; de aceea, înaintea unei întâlniri viitoare a Comisiei pregătitoare, solicităm: 1. Oprirea oricăror acţiuni care vor schimba, altera, distruge sau afecta în orice fel arhitectura, forma ori înfăţişarea originală a proprietăţilor greco-catolice (biserici, case parohiale, cimitire) primite de Biserica Ortodoxă Română în 1948 de la guvernul comunist. 2. Oprirea resfinţirii de către Biserica Ortodoxă Română a proprietăţilor menţionate la punctul 1 până când, în cadrul Comisiei mixte de dialog, Biserica Greco-Catolică va fi de acord cu acest lucru de la caz la caz. 3. Accesul nestânjenit al preoţilor şi credincioşilor greco-catolici în cimitire pentru a-şi putea înmormânta morţii ori să îi viziteze pe cei decedaţi. 4. Oprirea ameninţării şi hărţuirii credincioşilor greco-catolici de către reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române. 5. Condamnarea în mod public a decretului din 1948 de desfiinţare a Bisericii Greco-Catolice ca fiind un act nedrept, abuziv şi criminal îndreptat contra Bisericii şi credincioşilor greco-catolici, precum şi disocierea de efectele lui.
În cadrul lucrărilor Sinodul Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, din perioada 8-10 iunie a.c., a fost decisă componenţa Comisiei greco-catolice de pregătire a lucrărilor Comisiei Mixte de dialog. Membrii acesteia sunt: PS Virgil, episcop eparhial de Oradea-Mare – preşedinte; PS Vasile, episcop al Curiei Arhiepiscopiei Majore, episcop eparhial de Maramureş; pr. Nicolae Anuşcă – director Caritas Mitropolitan Blaj; pr. Daniel Avram, cancelar al Episcopiei de Cluj-Gherla. Dorim ca schimbul de corespondenţă oficială pe tema reluării dialogului să fie adresată preşedintelui. Chiar dacă dialogul mixt a fost întrerupt unilateral de Biserica Ortodoxă în 2004, şi contrar acţiunilor îndreptate împotriva comunităţilor greco-catolice din multe localităţi, Biserica Greco-Catolică a rămas mereu deschisă unui dialog constructiv, în lumina Evangheliei lui Cristos, bazat pe dreptate, caritate, adevăr şi respect reciproc. Credem că acţiunile ecumenice şi de dragoste frăţească pe care biserica noastră le-a arătat în atâtea localităţi, oferind propriile biserici spre celebrări alternative comunităţilor ortodoxe, sunt o dovadă a acestui lucru.
Soluţionarea amiabilă a unor divergenţe patrimoniale apărute în urma unor conjuncturi istorice neprielnice», cum spuneaţi în scrisoarea din 2 martie 2011, nu va putea fi realizată folosind aceleaşi acţiuni şi aceeaşi retorică ce a perpetuat aceste divergenţe. Dorim să vedem, de aceea, paşi concreţi din partea Bisericii Ortodoxe Române care să demonstreze că doreşte în mod real un dialog constructiv, iar precondiţiile solicitate mai sus sunt un prim pas în acest scop. Credem că încrederea şi cooperarea odată realizată în lucruri mici se va putea extinde şi la alte teme de interes comun, dincolo de problema patrimonială”, se arată în scrisoarea semnată de PF Lucian, arhiepiscop major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.
Robert GHERGU
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Societate
26 noiembrie: Masacrul de la închisoarea Jilava. Una din cele mai odioase crime din istoria României
26 noiembrie: Masacrul de la închisoarea Jilava. Una din cele mai odioase crime din istoria României “Masacrul de la Jilava” este numele sub care a rămas cunoscută noaptea de 26/27 noiembrie 1940, când un comando al mişcării legionare a executat cu sânge rege 64 de politicieni ce au făcut parte din regimul de autoritate personală […]
Secțiune Articole Similare
-
Sportacum 5 zile
Sâmbătă, CIL Blaj – Metalurgistul Cugir, ultimul derby „de Alba” al anului | Vineri, pe „Cetate”, CSM Unirea – meci în nocturnă, CSU Alba Iulia, deplasare la Dej
-
Sportacum 3 zile
CIL Blaj – Metalurgistul Cugir 2-2 (0-0) | Ultimul derby „de Alba” al anului, nedecis
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918
-
Opinii - Comentariiacum 3 ore
26 noiembrie: Masacrul de la închisoarea Jilava. Una din cele mai odioase crime din istoria României
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
22 noiembrie 1963: Asasinarea președintelui american John Fitzgerald Kennedy