GHIDUL CETĂŢII Alba Carolina. 24 de obiective pe care turiştii nu ar trebui să le rateze. Misterele celei mai mari cetăţi de tip Vauban din sud-estul Europei

Ghidul turistic al Cetății Alba Carolina. Ce obiective turistice poţi vizita în cetatea restaurată din Alba Iulia • Cetatea Alba Carolina mini ghid turistic

Câteva lucruri despre Alba Iulia şi minunata sa Cetate, cu lista celor mai importante obiective turistice, sunt prezentate într-un ghid realizat de un albaiulian. Este vorba despre Claudiu Daniel Chindriş, omul care aşteaptă turiştii în „Cealaltă capitală” cu… istoria pe masă. De ceva timp, acesta realizează ghidaje turistice în Cetate şi încă de la început a dorit ca totul să funcţioneze “ca la carte”. Astfel că, pe lângă un site oficial şi panouri publicitare amplasate în Cetate, acesta a realizat şi un mic ghid pentru turiştii care îşi doresc o fascinantă incursiune în timp, ce acoperă peste 2000 de ani de istorie. În ghidul-pliant sunt prezentate foarte pe scurt, cu foto, 24 de obiective turistice importante din arealul fortificaţiei, dar şi informaţii legate de oraşul Alba Iulia sau despre istoria Celor Trei Fortificaţii.

 Redăm în cele ce urmează ghidul realizat de acesta, nu însă fără a face precizarea că detalii amănunţite vor putea fi descoperite doar într-un tur ghidat prin Cetate.

 „Alba Iulia – Destinaţie turistică Europeană

Descoperă misterele Cetăţii Alba Carolina, cea mai mare cetate de tip Vauban din sud-estul Europei, una dintre cele 7 minuni ale României”, scrie pe faţa pliantului, ce prezintă şi câteva fotografii în forma stelară a fortăreţei.

Pe ghidul pliant al Cetăţii apar scrise şi câteva rânduri cu referire la Alba Iulia – Oraşul Unirii.

“Alba Iulia – Oraşul Unirii

La 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul intra victorios în Cetatea Bălgradului rostind celebrele cuvinte „Asta-i pohta ce-am pohtit”, împlinind astfel la Alba Iulia visul de unire al românilor din cele trei provincii româneşti: Moldova, Ardealul şi Ţara Românească. Din păcate, această unire a fost de scurtă durată, Mihai Viteazul fiind ucis puţin timp mai târziu…

La mai bine de 300 de ani de la Unirea înfăptuită de Mihai Viteazul, visul românilor de a trăi uniţi s-a împlinit prin Marea Adunare Naţională din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, când s-a decis unirea Transilvaniei cu România. Astfel, s-au pus bazele Statului Unitar Modern Român. Momentul este sărbătorit în fiecare an pe 1 decembrie, această dată devenind Ziua Naţională a României.

 În interiorul pliantului sunt prezentate, pe o hartă a Cetăţii, cele mai importante obiective turistice din Cetate, dar şi istoria Celor Trei Fortificaţii.

TUR GHIDAT în Cetatea Alba Carolina, marca GUIDE Alba

 1 Bastionul Sf Mihail: Situat pe latura de Nord Vest a cetăţii este uşor de recunoscut după imaginea sfântului care este aşezat în partea superioară a bastionului şi care cu sabia sa apără însemnele Casei de Habsburg (blazonul acestei familii)

2 Bastionul Trinitarienilor: aflat tot pe latura de vest a cetăţii, în vecinătatea Porţii a IV-a, bastionul poartă numele ordinului călugăresc care avea o mănăstire în această parte a cetăţii. În partea superioară a bastionului trinitarienilor era amplasată o baterie de artilerie care putea ţine la distanţă orice inamic al cetăţii.

 3 Şanturile Cetăţii: Linia a doua în sistemul defensiv al cetăţii, sunt destul de late (27 m lăţime). În caz de nevoie, traversarea lor putea fi îngreunată prin inundarea zonei, dar principalul avantaj pentru apărare era acela că soldaţii inamici aflaţi în şanţuri deveneau o ţintă uşoară pentru soldaţii aflaţi în partea superioară a bastioanelor.

4 Poarta aVI-a: fiind prima poartă de pe Latura de Vest, ea dădea spre terenul de instrucţie al armatei. Acesta este motivul pentru care, la fel ca şi Poarta a V-a, nu a fost bogat ornamentată. În ciuda simplităţii ei, poarta a rămas în istorie cu numele de Poarta Regelui, întrucât acesta a fost locul de intrare în cetate a Regelui Ferdinand I, primul rege al României Mari.

5 Poarta a V-a este întărită cu un sistem defensiv care include un pod mobil acţionat din interiorul porţii, de către un mecanism cu roţi. Poarta a fost restaurată, ea fiind acoperită până de curând cu un val de pământ.

6 Poarta a IV-a se mai numea şi Poarta Episcopului, întrucât se afla în vecinătatea Palatului Episcopal. Bogat ornamentată în sculpturi, aceasta avea în partea superioară camere de arest pentru ofiţeri.

7 Palatul Episcopal. Situat în apropierea Catedralei Romano –Catolice, palatul era reşedinţa Episcopilor Transilvaniei. În epoca Medievală, şi nu numai, episcopii aveau o putere mare în numirea principelui şi uneori chiar armată proprie.

8 Catedrala Romano Catolică a fost construită în acelaşi timp cu Catedrala Notre Dame din Paris. Adăposteşte sarcofagele Huniazilor dar şi mormântul primului Principe al Transilvaniei, Ioan Sigismund.

9 Palatul Princiar. Construit în jurul anului 1541, acesta a adăpostit pentru scurtă vreme şi pe principele-voievod Mihai Viteazul şi pe soţia acestuia, doamna Stanca. Pentru a aminti de prezenţa voievodului aici şi pentru a comemora Unirea înfăptuită de acesta în anul 1600, pe faţada edificiului a fost montat în 1975 un basorelief în bronz, care înfăţişează momentul primirii soliilor din cele trei Ţări Române.

10 Statuia lui Mihai Viteazul se află în faţa Palatului Princiar, la mică distanţă de Sala Unirii. Statuia a fost realizată de către un renumit sculptor de origini romane, Oscar Han, iar la inaugurarea ei din 1968 a fost prezent şi Nicolae Ceauşescu.

11 Monetăria. Din păcate în zonă nu se mai pot vedea astăzi decât zidurile monetăriei şi clădirea Palatului Copiilor, construită în epoca comunistă, când celelalte clădiri au fost dărâmate. Iniţial, în zonă a fost o mănăstire a maicilor din ordinul Benedictin. Clădirile mănăstirii au fost preluate şi în zonă a fost înfiinţată monetăria Principatului, care s-a transformat în monetărie imperială odată cu intrarea Transilvaniei sub dominatie habsburgică. După încetarea activităţii monetăriei, în zonă a funcţionat un tribunal, dar şi o închisoare până când aceasta, devenind neîncăpătoare, s-a transferat la marginea oraşului.

12 Poarta de sud a Castrului Roman. Studiile arheologice recente au făcut posibilă identificarea poziţiei porţii sudice a Castrului Roman Apulum. Era cunoscută sub numele de Poarta Principalis Dextra.

13 Clădirile Manutanţei sunt printre primele clădiri proiectate de către arhitectul italian Giovani Monradi Visconti. Clădirile  adăposteau hrana, dar şi echipamentul necesar soldaţilor staţionati în Cetate.

 14 Poarta a III-a este  situată pe latura de răsărit a cetăţii, înspre oraş, la fel ca şi porţile a II-a şi I. Fiind în zona cea mai tranzitată,  aceasta a fost bogat ornamentată pentru a reda gloria şi măreţia imperiului Habsburgic.

 15 Obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan sau Monumentul Eroilor Neamului. Inaugurat în 1937, acesta a fost realizat la iniţiativa Societăţii Culturale Astra. În partea de vest, monumentul are o frescă ce îi prezintă pe cei trei lideri ai Răscoalei Ţărăneşti din 1784-1785: Horea, Closca şi Crişan şi o celulă simbol menită să amintească de sacrificiul acestora.

 16 Poarta a-II-a  a fost complet distrusă în momentul construirii Obeliscului, iar refacerea ei a fost posibilă datorită faptului că s-au păstrat schiţele porţii. În arhitectura porţii regăsim Atlanţii…

17 Poarta Sfântul Gheorghe din Cetatea Bălgradului era amplasată pe latura de est şi avea un turn de apărare. În momentul construirii actualei cetăţi (1715) aceasta a fost inclusă în Bastionul Capistrano.

18.Poarta I este prima poartă dinspre oraş, fiind ornamentată cu scene din mitologia greacă şi îl are în centru pe eroul legendar Hercule. În partea superioară, stema Imperiului Habsburgic este flancată de Zeul Marte şi Zeiţa Venus.

19 Drumul de legătură între Poarta de Sud a Castrului Roman şi poarta de Nord. Identificarea pe teren şi reconstruirea acestuia readuc în prim-plan ingeniozitatea romanilor în materie de construcţii. Drumul era pavat cu lespezi de piatră de râu, care era aşezată pe un strat de nisip ce permitea infiltrarea apei şi colectarea acesteia într-o conductă făcută din plăci de teracotă… Măiestria conductorilor romani uimeşte încă…

20 Muzeul Unirii: folosită în trecut ca hotel pentru ofiţerii armatei, clădirea în stil babilonian găzduieşte începând cu anul 1968 unul dintre cele mai prestigioase muzee din ţară.

21 Sala Unirii: locul în care s-a născut Statul Modern Român prin semnarea actului Unirii Transilvaniei cu România, la sfârşitul Primului Război Mondial, în 1918. În interior puteţi admira o expoziţie etnografică, dar şi o expoziţie dedicată Unirii. Între obiectele expuse se regăsesc Registrele cu semnăturile celor care au hotărât Unirea, dar şi celebrul aparat fotografic al lui Samoilă Mârza, cu care s-a realizat celebra fotografie a Unirii.

22 Observatorul astronomic. Inaugurat în 1794 în una din sălile Bibliotecii Batthyaneum, acesta era la acea dată primul din Transilvania şi cel mai modern observator din ţară.

23 Biblioteca Batthyaneum. Clădirea construită în 1719 iniţial adăpostea călugării trinitarieni. Călugărul Ignat Batthyany, devenit episcop al Transilvaniei, a înfiinţat această prestigioasă bibliotecă.

24 Catedrala Reîntregirii. Construită în perioada martie 1921 – octombrie 1922, cu scopul anume de a găzdui ceremonialul încoronării Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria, ca şi suverani ai României Mari. Este o expresie a unităţii neamului.

Poarta a VII a era situată în partea de nord a cetăţii, fiind o poartă secretă. Aceasta era zidită cu un strat subtire de cărămidă, putând fi spartă cu uşurinţă în caz de necesitate. Se pare că, în timpul Revolutiei de la 1848, această poartă a fost utilizată de către cetele moţilor conduse de Avram Iancu, când  au venit în ajutorul locuitorilor din Cetatea asediată de către trupele maghiare ale lui Kossuth.

 Istoria Celor Trei Fortificaţii

Castrul Roman Apulum 106-271 Poarta de Sud

Pentru a face faţă noilor tehnici militare în perioada medievală, fortificaţia făcută de către romani a fost modernizată, construindu-se două bastioane (Bastionul Bethlem şi Bastionul Saşilor) şi un turn de apărare în faţa porţii principale (Poarta Sf. Gheorghe). De asemenea, s-au întărit zidurile. Pentru că s-a folosit multă piatră albă de calcar, noua cetate a căpătat numele de Cetatea Bălgradului (Cetatea Albă).

*prin poarta Sf. Gheorghe a intrat în cetate, la 1 nov. 1599 Mihai Viteazul

*oraşul a fost între anii 1541-1711 reşedinţa principilor Transilvaniei şi astfel capitala politică a Principatului Transilvaniei

*primul principe al Transilvaniei, Ioan Sigismund, este înmormântat în interiorul Catedralei Romano-Catolice, care adăposteşte şi mormântul lui Iancu de Hunedoara.

 Cetatea Bălgradului 1541-1711

 După cucerirea Daciei de către romani, în urma celui de-al doilea război daco-roman, în zonă s-a stabilit faimoasa legiune romană – Legiunea a-XIII-a Gemina. Aceasta a întemeiat aici prima fortificaţie a zonei, Castrul Roman Apulum. Aceasta era comună fortificaţiilor romane din Europa, având o formă patrulateră, cu câte o poartă pe fiecare latură. În urma identificării poziţiei porţii de sud a castrului a fost posibilă reconstruirea acesteia astfel încât, în prezent, poate fi admirată de către turiştii care vizitează Cetatea.

*Legiunea a XIII-a Gemina a fost întemeiată în jurul anului 53. Î.H., de către Iulius Cezar, fiind cea mai longevivă legiune a Imperiului.

*după destrămarea legiunii, steagul acesteia, având ca simbol leul, nu a mai fost găsit niciodată, fiind subiectul mai multor legende.

*Castrul Roman Apulum a fost vizitat de către trei împăraţi romani.

 Cetatea Alba Carolina 1715 – 1918

Construită în perioada 1715 -1738, Cetatea Alba Carolina trebuia să fie în centrul stăpânirii habsburgice în Transilvania, având rolul de depozit de armament, dar şi garnizoană pentru soldaţi. Noua fortificaţie înglobează în zidurile ei piatra şi părţi din zidurile fortificaţiilor anterioare. La construcţia acestei cetăţi au fost aduşi în zonă cei mai renumiţi sculptori şi meşteri ai vremii, fortificaţia fiind proiectată de arhitectul italian Giovano Morandi Visconti. Cetatea trebuia să simbolizeze gloria şi măreţia Imperiului Habsburgic şi a împăratului Carol al VI-lea, descendentul celei mai longevive dinastii a Europei: Dinastia Habsburgilor.

*la construcţia zidurilor cetăţii, cu un perimetru de peste 12 km, în zonă au fost aduşi peste 20.000 de iobagi, care lucrau în serii de câte 2 săptămâni.

*cetatea de tip Vauban (sub formă de stea cu 7 colţuri) este cea mai mare de acest tip din sud-estul Europei, fiind nominalizată printre primele 7 monumente reprezentative ale României.

 Pentru cei interesaţi de un ghidaj turistic, punem la dispoziţie nr. de tel. : 0731 .162 .191.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI