Germania – patria „mini-slujbelor”. Pe când şi România?!

    Nu ştiu cum se face că noi, românii, avem aşa un talent de a ne învârti în jurul cozii, şi astfel să nu prea reuşim aproape nimic în a ne dezvolta pe propriile picioare pentru a ne putea face viaţa mai bună. Şi pe lângă faptul că nu reuşim să patentăm nimic original în economie (în afară de jaful şi furtul „băieţilor deştepţi”) nu prea vrem să învăţăm nimic nici din buna experienţă a altora. Acest lucru se întâmplă deja de peste 20 de ani şi pare să continuie…la infinit! Pe lângă faptul că nu reuşim să atragem fondurile europene decât într-o foarte mică măsură (6,5 la sută din 2007 până în prezent!), nu ştim nici să ne valorificăm potenţialul agricol, dar şi pe cel al resurselor şi rezervelor naturale. Mai mult, numai în 3-4 ani, prin tot felul de constrângeri bugetare, am reuşit trista performanţă de a falimenta sau închide peste 200.000 de întreprinderi mici şi mijlocii, care după cum ştim în orice economie reprezintă motorul real al creşterii economice. Păi dacă tot nu reuşim să facem o agricultură performantă, care dacă ar fi bine organizată şi lucrată ar putea deveni al doilea sau al treilea mare grânar al Europei, după Franţa şi Polonia, măcar statul român ar trebui să încurajeze, îndeosebi prin deduceri de impozite şi alte facilităţi fiscale, micile întreprinderi private care ar putea da de lucru la sute de mii de români. Acestea ar putea produce în cele din urmă boom-ul economic al ţării.
De ce alţii pot şi noi nu putem să facem acest lucru? Am dat şi voi mai da şi în continuare exemplul Germaniei, care, dacă imediat după reunificarea din 1990 era etichetată „bolnavul Europei”, în nici 10 ani, a reuşit performanţa de a deveni cea mai puternică economie a Europei, motorul creşteriii economice a acesteia. Care este secretul miracolului german? În primul rând, mintea limpede, seriozitatea şi munca pe brânci. Din lipsă de spaţiu nu o să mai reamintesc toate pârghiile folosite pentru a ajunge ceea ce este în prezent. Menţionez că prin măsurile active luate de statul german, prin scăderea impozitelor şi a beneficiilor sociale, prin creşterea săptămânii de lucru (40,6 ore, peste media zonei euro), construirea unor giganţi economici, dar în egală măsură şi încurajarea micilor întreprinzători, Germania a ajuns să fie lider de piaţă în lume în exporturile de maşini, chimicale, electrocasnice şi altele. A ajuns să fie deopotrivă „patria giganţilor”- aici aflându-se 37 dintre cele mai mari companii din lume (printre cele mai importante fiind Volkswagen, Allianz, E.On, Daimler, Siemens, Munich Re Grup, BASF, BMW), dar şi patria „mini-slujbelor” pentru peste 10 milioane de cetăţeni ai săi, din care 7 milioane să depindă de acestea ca singura sursă de venit. Practic, aşa după cum subliniază mulţi analişti economici, „mini-slujbele” reprezintă unul dintre secretele succesului economiei Germaniei în ultimii ani, chiar în aceste condiţii de criză mondială. Flexibilitatea acestora a făcut astfel ca această ţară să nu fie afectată în niciun fel de creşterea puternică a şomajului. Concret, o astfel de slujbă are următoarele avantaje: oferă un salariu de până la 400 de euro pe lună; angajatorii trebuie să plătească suma de 100 de euro către stat pentru asistenţă socială, pentru angajaţi; cât timp limita de 400 de euro nu este depăşită, angajaţii nu plătesc taxe; angajaţii pot să aibă mai multe „mini-slujbe”; slujbele sunt concepute astfel încât angajarea şi plecarea să poată fi făcute foarte rapid.
Oare pe când şi România va lua hotărârea de a implementa un asemenea proiect de succes? Poate ar fi una dintre cele mai rapide căi de creare semnificativă a unor noi locuri de muncă, de sporire a veniturilor populaţiei neocupate şi implicit de reducere a şomajului. În plus, statul ar câştiga de două ori: în primul rând prin diminuarea semnificativă a numărului celor ce primesc în prezent ajutoare sociale, şomaj etc.; iar în al doilea rând prin taxele (chiar dacă sunt mai mici, sunt mult mai multe!) pe care le va încasa de la angajatori.
Tinu MATEŞ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI