Galerie foto: Congresul Tinerilor Basarabeni din România – adevărată lecţie de istorie şi patriotism

La Sala Unirii din Alba Iulia a avut loc deschiderea oficială a celei de-a doua ediţii a Congresului Tinerilor Basarabeni din România, desfăşurată prin grija Organizaţiei Studenţilor şi Liceenilor Basarabeni (OSLB) din Alba şi Consiliul Judeţean Alba, în parteneriat cu Universitatea „1 Decembrie 1918”, Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României”, Arhiepiscopia Ortodoxă Română Alba Iulia şi Muzeul Naţional al Unirii. În impunătoarea sală s-au mai aflat circa 70 – 80 de tineri basarabeni care studiază la unităţi de învăţământ din România, precum şi tineri veniţi tocmai de peste Prut, printre ocupanţii locurilor din Sla Unirii numărându-se vicepreşedintele CJ Alba, Alin Cucui, prof. Ioan Bâscă (CJ Alba) sau vicepreşdintele fundaţiei amintite, ec. Ioan Străjan.  După intonarea Imnului României de către Fanfara judeţului Alba, cuvântul de deschidere i-a aparţinut lui Dumitru Cotruţa, preşedintele OSLB. Apoi, distinsul prof. Gheorghe Anghel, care a avut privilegiul de discuta cu câţiva dintre participanţii la Marea Unire de la Alba Iulia, le-a predat tinerilor o adevărată lecţie de istorie, trecând în revistă principalele momente istorice care au dus în cele din urmă la făurirea României Mari, la 1 decembrie 1918 (de la perioada romană, până la prima Unire de la 1600, înfăptuită de Mihai Viteazul, la Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan şi evenimentul de la Alba Iulia).Preşedintele CJ Alba, Ion Dumitrel, s-a adresat tinerilor cu apelativul „tineri patrioţi” şi a declarat că săptămâna începută cu o vizită la Chişinău o încheie în Sala Unirii din Alba Iulia. El a relatat despre reuniunea la vârf pe care a avut-o împreună cu Mircea Hava cu primarul basarabean Dorin Chirtoacă şi despre expoziţia şi lansarea de carte la care a participat, constatând cu bucurie că librăria respectivă poartă numele „Alba Iulia”, remarcând totodată că toată lumea trăieşte cu speranţa într-un viitor comun al României şi Republicii Moldova. Totodată, preşedintele Ion Dumitrel şi-a exprimat speranţa ca la ediţiile următoare Sala Unirii să devină neîncăpătoare, pentru ca între tinerii români şi basarabeni să creeze legături puternice şi împreună să discute cu ce se pot ajuta. El a subliniat importanţa numeroşilor patrioţi români din Republica Moldova, datorită cărora Imperiul Ţarist nu a reuşit în cei 200 de ani de la anexarea Basarabiei să schimbe limba, obiceiurile şi cultura basarabenilor, subliniind rolul tinerei generaţii în păstrarea identităţii româneşti. „Să fiţi buni români şi dincolo de Prut, şi în ţară, şi să studiaţi în interesul Moldovei şi al României, să veniţi cât mai des aici”, a spus Ion Dumitrel, aceentuând rolul axei Alba Iulia – Bucureşti – Chişinău. Totodată, el le-a cerut tinerilor să fie patrioţi şi „Dumnezeu să ne ajujte pe toţi să reuşim ceea ce înaintaşii noştri au reuşit”, adică Marea Unire, fapt evidenţiat şi de prorectorul UAB, prof. univ. dr. ing. Ioan Achim. Directorul ajunct al Muzeului Unirii, Constantin Inel, care la rândul lui le-a spus tinerilor „iubiţi fraţi basarabeni”, a subliniat deschiderea spre colaborare pentru studenţii basarabeni a Muzeului Naţional al Unirii, atât pentru proiecte de cercetare, cât şi pentru documentare. „În anul 2018, când se împlinesc 100 de ani de la Mare Unire de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, măcar să visăm că vom fi sub acelaşi stat unitar  român”. Apoi, tinerii au depus coroniţe de flori la Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul şi la busturile lui Pantelimon Halipa şi Ioan Nistor, iar apoi au vizitat şantierul arheologic din faţa Parcul Custozza, avându-l ca ghid pe Constantin Inel, precum şi Muzeul Naţional al Unirii.  Lucrările în plen despre relevanţa  celor 94 de ani împliniţi de la Unirea Basarabiei cu România şi consecinţele asupra românilor basarabeni în cei 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Ţarist, se desfăşoară pe parcursul a două zile, la Facultatea de Teologie Ortodoxă, urmând să se încheie duminică la prânz, cu adoptarea unei rezoluţii.

Robert GHERGU 

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI