Fundaşul albaiulian Florin Ilie s-a făcut fotbalist la Poli Timişoara

    Apărătorul albaiulian Florin Ilie a avut în 2011 cel mai bun an din carieră, jucătorul pierdut  printre degete, din pricina unei erori contractuale de FC Unirea Alba Iulia în vara anului 2010 (drept replică tatăl său a fost concediat atunci de clubul albaiulian) impunându-se ca titular în garnitura „alb-violeţilor” din Banat. Ex-uniristul va împlini 20 de ani în 18 iunie şi în anul precedent a înşirat realizările precum mărgelele: a câştigat titlul naţional la juniorii A, a evoluat la Campionatul European Under 19, a intrat în atenţia selecţionerului primei reprezentative Victor Piţurcă şi a evoluat sub comanda lui Emil Săndoi, la echipa naţională de tineret. Un dialog cu reporterii cotidianului „Gazeta Sporturilor” explică progresul fiului fostului fundaş al Unirii, Ion Ilie din anii ’90.
– Florin, Poli Timişoara a suferit foarte mult în 2011, dar pentru tine a fost un pas foarte important.
– Da, practic a fost cel mai bun an din cariera mea. Am jucat la campionatul european Under 19, am reuşit să strâng multe meciuri în tricoul lui Poli şi sunt foarte mulţumit că am primit această şansă. Sincer, la început nu mă aşteptam să prind prima echipă pentru că în faţa mea erau jucători ca Luchin, Scutaru sau Mera, dar am reuşit să îmi fac loc. Oricum, nu vreau să mă opresc aici pentru că îmi doresc foarte mult un trofeu cu Poli.
– A fost greu să te integrezi într-o echipă care tocmai retrogradase?
– Ştii care este ironia? Această retrogradare, foarte dureroasă pentru toţi, pentru jucătorii tineri a fost şi o mare poartă care s-a deschis. Pentru noi, cei de acum, a fost o şansă extraordinară, dar de multe ori îmi este greu când văd cât sunt de afectaţi unii jucători cu experienţă. Imaginaţi-vă că evoluau în Europa League, luptau pentru titlu, iar acum au ajuns brusc în Liga a 2-a.
– Cum ai primit în august vestea convocării la „naţională”?
– Pentru mine a fost un moment fantastic, dar doar mai târziu, când am realizat ce mi s-a întâmplat. Venisem de la un turneu, iar domnul Florin Marin m-a sunat şi mi-a spus că a doua zi, să mă prezint la Mogoşoaia. Am crezut că se ţine cineva de glume cu mine şi i-am închis telefonul. Apoi m-a sunat din nou şi a durat ceva până m-a convins. Nu puteam crede atunci că voi îmbrăca tricoul „naţionalei”.
– Ce s-a schimbat de când ai făcut pasul spre echipa mare?
– Ce s-a schimbat? Uite sunt nişte lucruri pe care doar fotbaliştii le pot înţelege. Când ai 19 ani şi eşti în tunelul de ieşire pe gazon, iar 30.000 de fani fac o atmosferă infernală înainte de meciul cu Steaua… este foarte greu de explicat. Te simţi fotbalist. La început aveam emoţii foarte mari, dar cu timpul le-am depăşit. Totuşi la asemenea meciuri, mai ales la încălzire, nu prea îţi simţi genunchii.
– Cum te obişnuieşti ca la 19 ani suporterii să te oprească pe stradă?
– Eu sunt sincer, cred că s-a întâmplat doar de vreo trei ori acest lucru, dar pentru moment este mai bine aşa. Încă nu mă cunoaşte lumea pentru că mai am foarte multe de realizat. În definitiv, ce am făcut? Mai bine aşa pentru moment, până voi arăta tot ceea ce mi-am propus, pentru că deocamdată am doar câteva meciuri pentru Poli în liga secundă.
Mihai NAD

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI