FOTO| Vizitele dictatorului Nicolae Ceaușescu la Alba Iulia și Cugir: Cum a evoluat de la decenţa din 1966, la cultul personalităţii în 1984

Vizitele dictatorului Nicolae Ceaușescu la Alba Iulia și Cugir: Cum a evoluat de la decenţa din 1966, la cultul personalităţii în 1984

Dictatorul Nicolae Ceauşescu a vizitat pentru prima dată Alba Iulia în luna octombrie a anului 1966. A fost singura vizită în care acesta a intrat şi în cele două catedrale din Cetate. Din delegaţie au făcut parte Alexandru Drăghici, temutul conducător al Securităţii, Paul Niculescu-Mizil, Manea Mănescu şi Ilie Verdeţ.

În 1966, Nicolae Ceauşescu era în fruntea unei delegaţii oficiale impresionante, care a intrat atât în catedrala ortodoxă, cât şi în cea romano-catolică, unde a fost primită de cei doi episcopi de Alba Iulia, Emilian Birdaş şi Márton Áron. Mai târziu asemenea locaţii au dispărut de pe agenda de lucru. Cu aceeaşi ocazie a vizitat Sala Unirii şi a luat decizia de a renova monumentul aflat într-o stare jalnică.

În 1968, alături de Ion Iliescu

Şi a două prezenţă a dictatorului la Alba Iulia, în noiembrie 1968, a fost caracterizată prin decenţă. Nu se manifesta încă prezenţa cultului personalităţii. Vizita a fost prilejuită de împlinirea a 50 de ani de la Marea Unire.

Potrivit istoricului Liviu Zgârciu de la Muzeul Unirii, printre membrii delegaţiei se găsea şi tânărul Ion Iliescu, pe atunci şef al Departamentului de propagandă al Comitetului Central al PCR. Întreaga delegaţie a venit cu trenul. La Alba Iulia a fost dezvelită statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, şi inaugurate clădirea Sălii Unirii şi cea a Babilonului, ambele găzduind câteva secţii ale Muzeului Unirii.

În 28 mai 1975, Nicolae Ceauşescu, însoţit pentru prima dată la Alba Iulia de soţia sa Elena, a luat parte la festivităţile consacrate împlinirii a 375 de ani de la prima unire politică a ţărilor române, realizată de Mihai Viteazul şi a două milenii de atestare documentară a oraşului. Adunarea grandioasă s-a desfăşurat în faţa tribunei plasate lângă obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan şi în faţa Porţii a III-a a Cetăţii. Manifestarea comunistă a fost deschisă de cuvântarea prim secretar-ului PCR al judeţului, George Homoştean.

Dictatorul, mai ”presus” de Carol al VI-lea

Statuia ecvestră a împăratului Carol al VI-lea de pe Poarta a III-a a Cetăţii a fost acoperită de un portret imens al «iubitului conducător». Tot atunci, regretatul Amza Pellea, care cu numai patru ani înainte făcuse un rol memorabil în filmul Mihai Viteazul, a fost adus să-l reprezinte pe voievodul muntean. Prezenţa actorului a generat anumite probleme legate de un ipotetic dialog între „voievod“ şi „Geniul Carpaţilor“. Totul s-a rezolvat în cele din urmă, prin ţinerea la distanţă de preşedinte a lui „Mihai Viteazul“.

Ultima vizită a dictatorului la Alba Iulia avea să aibă parte în vara anului 1984, într-un moment în care fastul manifestărilor de proslăvire a lui Nicolae Ceauşescu, organizate de elita nomenclaturiştilor şi a activiştilor de partid, contrasta evident cu nivelul de trai al românului de rând. Elicopterul prezidenţial a aterizat pe stadionul din Cugir, unde a fost întâmpinat de o imensă pancartă inscripţionată cu lozinca: „Ceauşescu fiu iubit – La noi bine aţi venit“. Ironia sorţii a făcut ca peste cinci ani, în 1989, oraşul Cugir să fie primul din Alba în care a izbucnit Revoluţia.

Ceauşescu a fost aşteptat la Cugir de Gheorghe Hurbean, prim secretar PCR al judeţului, iar la Alba Iulia a fost întâmpinat de Viorel Purdea, primarul oraşului din acea vreme. A fost o vizită de lucru, în care a dat „indicaţii preţioase“ despre cum trebuie să se dezvolte Alba Iulia.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI