FOTO-VIDEO: Suferinţele comunităţii evreieşti din Alba, prezentate într-o excelentă expoziţie documentară la Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale

Una dintre cele mai bogate expoziţii în informaţii de până acum a fost vernisată joi, 26 iunie, la Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale. Este vorba despre expoziţia intitulată “Comunităţi evreieşti din judeţul Alba,  reflectate în documente de arhivă”, ce cuprinde documente originale din perioada 1796-1947, referitoare la starea civilă, şcolarizare, activităţi comerciale şi măsurile represive luate împotriva populaţiei evreieşti.

“Presura Plasei Teiuş”, un ordin circular al Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării, referitor la raţia zilnică de pâine pentru evrei sau un registru jurnal de casă privind operaţiunile executate de firma Ambrosi Fischer, cea mai mare pepinieră din Transilvania la vremea respectivă şi un tabel nominal cu persoanele din Alba Iulia cărora le-au fost confiscate aparatele radio de către legionari, sunt doar câteva dintre cele expuse. Expoziţia este deschisă publicului larg până la sfârşitul lunii iulie, mai exact pe data 26.

 Anul acesta s-au împlinit 70 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord, care era cedată Ungariei hortiste, un motiv în plus pentru ca Serviciul  Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale să organizeze o expoziţie impresionantă, prima dedicată unei comunităţi etnice, după cum a declarat chiar Dana Zecheru, şef servicu Arhive, cea care a prezentat expoziţia în faţa publicului prezent în număr foarte mare.

 Toate documentele care privesc viaţa comunităţii evreieşti din judeţul Alba de la finalului secolului al XVIII-lea şi  până la mijlocul secolului trecut au fost expuse într-o logică concretă. Astfel, cei care vor vizita expoziţia vor putea vedea  în cuburile de sticlă  registre de stare civilă, registre ale comunităţilor israelite din Valea Lungă, precum un registru de conscripţie nominal al sufletelor sau reviste privind şcolarizarea. În Alba au fost două şcoli de la care arhivele au documente şi vorbim aici despre Şcoala evreiască din Alba Iulia şi cea de la Aiud, de la prima fiind expus un catalog de înscriere al elevilor de la sfârşitul secolului al XIX-lea, iar de la cea din Aiud un catalog cu note în care se pot observa şi materiile predate la şcoala profesională evreiească.

 Tot în cuburi, sunt expuse documente referitoare la activităţile comerciale ale comunităţii. Exist, spre exemplu, un registru de încasări şi plăţi al firmei Ambrosi Fisher din Aiud, cea mai mare pepinieră din Transilvania în perioada respectivă, 1906-1908, dar şi documente în legătură cu Sinagogile, cu locaşele de cult.

 De asemenea, pot fi observate documente referitoare la acordarea paşapoartelor evreilor din Alba Iulia şi nu numai, care după al Doilea Război Mondial au plecat în Palestina.

 Pe panouri sunt expuse documente din cele mai diverse, de stare civilă, statute ale organizaţiilor evreieşti, situaţii statistice cu populaţia avreiească undeva la mijlocul secolului trecut, documente privind casele de rugăciuni referitoare la situaţia Sinagogilor din Alba Iulia. Potrivit lui Dana Zecheru, singurul  document în alfabet ebraic pe care îl deţine instituţia este o inscripţie religioasă care se punea la uşcioarele caselor. Această informaţie spunea că o ştie din ceea ce Cestura de Poliţie Alba Iulia scria în anii 40.

 De asemenea, sunt expuse documente referitoare la activităţile comerciale desfăşurate la firmele deţinute, la schimburile cu Palestina, schimburile economice ale României, în care ţara noastră excela. “Ceea ce este interesant este că din regiunea Munţilor Apuseni, undeva în perioada anilor 30, cel mai des întâlnit obiect de export era lemnul, lemnul pentru construcţii şi lemnul pentru lădiţelor de portocale”.

 O altă parte a expoziţiei este destinată dcumentelor referitoare la măsurile represive din perioada de după anii 1940, despre care Dana Zecheru a povestit că a fost o perioadă neagră, în care comunitatea evreiască, pentru simplul fapt că a suferit nişte privaţiuni care acum ar părea de neimaginat, în condiţiile în care nu poţi să îi dau cuiva o raţie de 150 de grame de pâine doar pentru că era evreu, nu poţi să obligi pe careva să meargă în piaţă doar după ora 10.00 când nu se mai găsea nimic, doar pentru că era evreu, nu poţi să iei cuiva acum un aparat de radio pe care îl deţinea acasă doar pentru că era evreu, atunci s-a putut.

 Evreii au fost deposedaţi de case, de întreprinderile pe care le aveau, au fost obligaţi să lucreze în domenii în care nu erau pregătiţi, deşi erau doctori, farmacişti sau ingineri. Au fost obligaţi să construiască şanţuri, să construiască poduri, să fie oameni de serviciu la anumite instituţii de stat, au fost obligaţi să plece de acasă şi să fie internaţi în lagărele de muncă. Au fost ani negri care sperăm noi că nu se vor mai repeta niciodată, iar documentele pe care le veţi vedea în expoziţie sunt tocmai pentru acest lucru, pentru a ne aduce aminte, a mai spus Dana Zecheru.

„Istoria se studiază tocmai pentru ca să nu repetăm greşelile trecute”, a concluzionat Dana Zecheru.

 Printre cei prezenţi la eveniment s-a numărat şi Lia Borza, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Alba Iulia (video mai jos), potrivit căreia în tot judeţul Alba, la ora actuală sunt 44 de membri, dintre care 24 sunt evrei alahici, însemnând că au mama sau ambii părinţi evrei, restul de 20 sunt cu ascendenţă evreiască, tatăl sau bunicul evreu, sau membrii de familie.

 Legat de cât de des se văd aceşti evrei între ei, Borza a spus că le e greu să se adune, însă de obicei se văd la marile sărbători evreieşti organizate la Sinagogă, unde se adună şi încearcă să respecte tradiţiile chiar dacă sunt puţini.

 Mai bine de o lună şi jumătate le-au luat celor de la arhive pentru a scoate în faţa publicului o astfel de expoziţie. Dana Zecheru a spus că expoziţia este cea mai bogată de până acum în informaţii, astfel că a fost şi cel mai greu de ales documentele.”În cei 8,5 kilometri de documente pe care arhivele din Alba le deţin sunt nenumărate cele care prezintă informaţii din viaţa comunităţii evreieşti din judeţul Alba. A necesitat, din partea colegei mele, Victoria Tudor, o muncă de cercetare de peste o lună şi jumătate”, a explicat Dana Zecheru.

 Expoziţia a fost realizată în cadrul proiectului cultural „Istorie şi Memorie”, de către Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, Consiliul Judeţean Alba, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia şi Comunitatea Evreilor Alba Iulia.  Expoziţia este deschisă publicului în perioada 26 iunie-26 iulie 2014.

[nggallery id=2011]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI