FOTO | Un nou punct de alimentație publică ar urma să fie amenajat în Cetatea Alba Carolina: Va lua locul unei construcții anexă degradate

Un nou punct de alimentație publică ar urma să fie amenajat în Cetatea Alba Carolina: Va lua locul unei construcții anexă degradate

Pe ordinea de zi a ședinței ordinare de marți, 30 septembrie 2025, a Consiliului Local Alba Iulia se regăsește și un proiect de hotărâre privind aprobarea concesionării prin licitaţie publică a unui imobil (construcție anexă) și a terenului aferent situate în șanțurile Fortificației de tip Vauban, Cetatea Alba Carolina, strada Aleea Sf. Capistrano.

Prin proiectul de hotărâre supus spre dezbatere Consiliului Local al municipiului Alba Iulia se propune aprobarea concesionării prin licitaţie publică, pentru o perioadă de 25 ani, cu posibilitate de prelungire în condițiile legii, a unui imobil (construcție anexă) situat în șanțurile Fortificației de tip Vauban, Cetatea Alba Carolina, str.Aleea Sf.Capistrano, în zona protejată aparținând Cetății Alba Carolina, poziția 203 pe Lista Monumentelor Istorice 2015:LMI AB-II-a-A-00088, înscris în CF nr.81842 Alba Iulia, cu nr.cadastral 81842-C6, cu suprafața construită la sol de 37 mp, având cod de clasificare 1.6.2 și valoarea de inventar de 14.200 lei și a terenului aferent în cotă de 37/55.623 mp din terenul înscris în CF nr.81842 Alba Iulia, cu nr.cadastral 81842, având cod de clasificare 8 și valoarea de inventar de 29.344.590 lei în scopul demolării construcției parazitare existente și edificării unei construcții noi cu destinația de punct de alimentație publică.

Se mai propune ca prețul minim de pornire al licitației publice să fie suma de 6,42 euro/mp/lună (238 euro/lună), conform raportului de evaluare întocmit de evaluator autorizat ANEVAR Roșu Adriana Eusența.

Potrivit referatului de aprobare semnat de primarul Gabriel Pleșa, în incinta Cetății Alba Carolina, există la acest moment o construcție anexă, parazitară, pe Aleea Sf. Capistrano, aflată într-o stare avansată de degradare, și care prezintă interes din partea unor investitori pentru restaurarea și revitalizarea acesteia.

Această construcție are o suprafață construită la sol de 37 de metri pătrați, iar latura sudică a acesteia reprezintă zidul istoric al Cetății de tip Vauban din Alba Iulia, construită la jumătatea secolului al XVIII-lea.

Istoric

Fațada sudică a construcției reprezintă zidul adosat cu valoare istorică al Cetății, construit în secolul al XVIII-lea. Acesta prezintă 3 guri de tragere înguste, care au fost înzidite spre interior o dată cu ridicarea construcției cu plan rectangular și regim de înălțime parter, la începutul secolului al XX-lea de către Armata română, prilej cu care a fost efectuat golul în zidul istoric alungit, care – probabil – a funcționat ca punct de control la intrarea în Cetate de pe strada Aleea Sf. Capistrano.

Degradările la nivelul zidului, care are un coronament din cărămidă așezată pe cant și un element de piatră care marchează finalizarea acestuia, sunt mai accentuate în partea superioară. Coronamentul prezintă vegetație crescută între rosturi, desprinderi ale cărămizilor și macerarea mortarului. Cărămida prezintă eflorescențe saline și unele cărămizi macerate.
În această fațadă, este vizibilă panta acoperișului construcției contemporane, o imagine în dezacord cu punerea în valoare a zidului istoric al cetății.

Conform studiului istorico-arhitectural, în perioada revoluției de la 1848-1849, pentru o mai eficientă apărare la un eventual asediu prelungit, elementele defensive ale fortificației au fost legate între ele cu un zid de cărămidă plină, cu grosimi variabile, prevăzut cu guri de tragere la nivelul solului. Porțiunile vulnerabile unui atac armat desfășurat de către trupele maghiare au fost considerate cele dintre reveline și contragărzi, zone care nu puteau fi apărate cu artileria grea. În urma acestor evenimente, la sfârșitul secolului XIX întregul sistem defensiv și-a pierdut funcționalitatea de apărare.
După încheierea celui de al II-lea război mondial, spre finele anului 1945, trupele sovietice în retragere au fost încartiruite pe acest amplasament pentru o scurtă perioadă de timp.

Probabil că această construcție (anexă) datează din această perioadă și putea avea rolul de cabină de poartă/punct control pentru zona șanțului principal care adăpostea până în anii 90 tehnica de luptă a unităților militare staționate în cetate.
Construcția a suferit în timp diverse modificări, practicându-se goluri în zidăria plină de cărămidă, fără a continua țeserea materialului structural. O centură de beton armat a fost turnată perimetral, aceasta având o conformare deficitară. Șarpanta într-o singură apă este acoperită cu invelitoare din țiglă de beton ondulat, clădirea nedispunând de un sistem de preluare a apelor pluviale, se pot observa infiltrații la nivelul zidurilor, vegetație crescută spontan la bază și macerarea radierului de beton pe care este așezată construcția.

Fațada nordică a construcției prezintă porțiuni nețesute ale zidăriei, centura de beton armat cu dimensiuni variabile, umpluturi de cărămidă plină. Clădirea acoperă perspectiva asupra zidului istoric, punctul de înălțime maximă a șarpantei depășind coronamentul zidului.

La fațada vestică, zidul este așezat parțial pe parapet, observându-se un contrafort înglobat în zidărie, în stare avansată de degradare, cu umiditate și cărămizi și rosturi macerate. Se mai pot observa goluri provenind, probabil, dintr-o etapă anterioară a construcției, când aceasta era tăvănită, goluri care probobil reprezentau încastrările unor grinzi.

Conform studiului istoric și expertizei tenhice efectuate, construcția nu dispune de elemente valoroase din punct de vedere arhitectural, istoric, urbanistic, cu excepția zidului încastrat pe latura sudică, zid ce face parte din sistemul defensiv al cetății. Structura acestei construcții anexă este una deficitară, prezentând numeroase probleme care pot pune în pericol siguranța în exploatare (centura de beton neconformă, șarpantă subdimensionată, radier macerat, zidărie nețesută și fisuri).

Ce se dorește

Pentru restaurarea, conservarea și punerea în valoare a acestei construcții se propun:

-restaurarea și punerea în valoare a zidului istoric aferent cetății;

-desființarea restului clădirii anexă (parazitară) și realizarea pe același amplasament a unei noi construcții care să adopte un limbaj arhitectural modern, adecvat funcțiunii (punct de alimentație publică), cerințelor actuale pentru funcțiunea propusă în zonele istorice din societățile moderne;

-integrarea zidului istoric în noua clădire propusă;

-echiparea imobilului cu rețele edilitare.

Proiectul de revitalizare, refuncționalizare, restaurare și conservare a acestei construcții are ca scop amenajarea unui punct de alimentație publică într-o zonă frecventată atât de către localnici cât și de către turiști, proximitatea amplasamentului față de terenurile de sport spre est și zona de promenadă, făcând ca această investiție să îmbunătățească sectorul serviciilor din zonă.

Mai mult, proiectul are ca scop punerea în valoare a monumentului (zidul istoric al fortificației de tip Vauban), consolidarea și restaurarea sa urmând a ține cont de principiile eticii în restaurare și de esența sa istorică ce trebuie protejată pentru generțiile viitoare.

Principalele obiective urmărite prin realizarea acestei investiții sunt:

-consolidarea, restaurarea și conservarea zidului istoric;

-punerea în valoare a acestuia prin înglobarea sa într-o structură arhitecturală modernă, care respectă principiile eticii în restaurare, astfel încât construcția ce urmează a fi realizată pe amplasament să devină un punct de atracție în cadrul cetății:

-crearea unui spațiu plăcut pentru servire, obiectiv care poate contribui semnificativ la crearea unor noi locuri de muncă și la creșterea atractivității cetății și – implicit – a veniturilor generate de turism.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI