FOTO| Sala Unirii din Alba Iulia, simbol și templu al României Mari, locul în care românii se simt cu adevărat mândri: ”Pășiți cu grijă să nu striviți momentele importante ale istoriei”

Sala Unirii din Alba Iulia, un simbol și templu al României Mari, unde s-a hotărât și semnat actul Marii Uniri, este locul în care simți cu adevărat mândria de a fi român, reiese din mesajele scrise de vizitatori în Cartea de Onoare.

În dimineața zilei de 1 Decembrie 1918, în Sala Unirii din Alba Iulia, pe atunci cazinou militar, 1.228 de delegați din Transilvania au hotărât Unirea cu România. Din acea zi, oamenii îi spun Sala Unirii, iar câțiva ani mai târziu a primit acest nume oficial.

Imobilul Sălii Unirii a fost construit între anii 1898 și 1900 și se află în Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia, fiind cel mai vizitat obiectiv din județul Alba, iar intrarea este gratuită. Autoritățile doresc să fie vizitată de fiecare român cel puțin o dată până în 2018, la împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire. La ieșire, vizitatorii au ocazia să scrie un mesaj într-o carte, numită ”Cartea de Onoare”, majoritatea dintre ele fiind patriotice.

”Timpul trece, amintirile și tradițiile rămân! Să ne mândrim de faptul că suntem români”, a scris Alexandra, în vreme ce un alt vizitator, care nu s-a semnat, a apreciat că ”această sală reprezintă cea mai importantă clădire a României, clădire simbol în care se află și va dăinui inima unității naționale, simbol pentru toți cei care simt și trăiesc românește”. Irinei i-a plăcut cel mai mult ”biroul avocatului dr. Aurel Lazăr”, iar Laurențiu din Buzău opinează că este ”un loc încărcat de istorie”, însă păcat că cei din zilele noastre nu duc ”mai departe idealurile și năzuințele acelor oameni. Ne-am vândut cu totul la străini. Păcat!”, a scris acesta.

”Sunt mândru că sunt român al acestei țări minunate cu un trecut glorios. Rog ca Dumnezeu să binecuvânteze acest popor minunat”, este mesajul unui alt vizitator, care a ales să nu-și scrie numele, în vreme ce Andrei a notat: ”Hai România! Țară absolut superbă. Sunt mândru că sunt român”.

”O adevărată istorie ce nu trebuie uitată niciodată. Suntem mândri că suntem români”, au menționat Dan și Cami din Târgu Mureș, iar Deia din Râmnicu Vâlcea a trăit în Sala Unirii ”un moment emoționant din istorie. L-am ”visat” încercând să-mi amintesc ce a fost. Oricum, mulțumim înaintașilor”.

”Suntem fericiți și mândri că am avut ocazia să vedem locul unde s-a semnat Tratatul de Unire de la 1918. Suntem mândri de istoria poporului român”, a semnat familia Oprea din Piatra Neamț. Ana speră să-și revadă semnătura străbunicului, participant la Unire: ”Aș vrea să vin într-o zi și să văd semnătura străbunicului meu care a participat la Marea Unire. Sper la acea zi. Dacă o găsiți înaintea mea,
o poză ar fi superb să primesc de adresa mea de e-mail”, se arată într-un mesaj cu scris de copil.

”Aici se află cea mai importantă sală din lume. Aici a avut loc Marea Unire”, a menționat Dorin din Alba Iulia, iar Anda îndeamnă vizitatorii să aibă grijă de bunurile din acest imobil: ”Pășiți cu grijă să nu striviți momentele importante ale istoriei! Emoționant”, a scris Anda.

”Dacă fiecare român ar trece pe aici, poate am înțelege mai bine noțiunea de unitate”, apreciază un vizitator care a dorit să rămână anonim.

”Mulțumesc Mihai Viteazul, Ferdinand și tuturor românilor care s-au jertfit pentru România. Mulțumesc Alba Iulia pentru momentele unice trăite aici”, a scris Nicolae, iar Vasile susține că acesta ”este locul în care care noi, românii, ne simțim cu adevărat mândri că suntem români”.

Matei din Urziceni este de părere că edificiul este ”un loc încărcat de istorie. Suntem mândri că suntem români și ne mândrim cu strămoșii noștri. Doresc ca generațiilor viitoare măcar să păstreze ceea ce au moștenit”, iar un alt vizitator, care nu și-a scris numele, este de părere că ”în ciuda sărăciei, poporul român a fost unul drept, cinstit și muncitor”.

Există însă și altfel de mesaje, care stârnesc grimase sau zâmbete, desprinse din versuri de manele, cu limbaj de messenger, emoticoane și alte simboluri. ”Cap și pajură, noi suntem banul și stema”, a scris un vizitator, însă nu s-a semnat, iar un adolescent, a dorit să adune, prin vizita sa, voturi la balul bobocilor: ”Votați Denisa Burlacu Miss Popularitate la Colegiul Național Gheorghe Vrânceanu Bacău”.

Sala Unirii a cunoscut o singură importantă restaurare, în perioada 1967 – 1968, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la Unire. Pavimentul sălii a fost schimbat, fiind realizat din marmură albă, iar pereții au fost ”îmbrăcați” în marmură roșie.

Sala Unirii din Alba Iulia a fost aleasă să găzduiască Marea Adunare Națională deoarece era cea mai mare clădire din Alba Iulia la acea vreme, potrivită pentru un astfel de eveniment. Construcția este una impunătoare, fiind înconjurată de peste 20 de busturi ale unor personalități care au avut implicare directă în Unire, între care Alexandru Vaida Voievod, Gheorghe Pop de Băsești, Vasile Goldiș sau Iosif Jumanca.

În dreapta și stânga ușii de intrare, vizibil deteriorată, se află imagini ale Regelui Ferdinand și Reginei Maria, iar în interiorul sălii se regăsesc busturile lor. Pe partea superioară a pereților sunt pictați mai mulți voievozi și oameni de cultură.

Totodată, pe peretele de la intrare, în plăci de marmură, sunt gravate Rezoluția Marii Adunări Naționale, Legea pentru Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Sătmarului și Maramureșului cu România și Proclamația Regelui Ferdinand I către Țară din 15/28 august 1916.

Sala Unirii deține mai multe obiecte de patrimoniu național, unul dintre acestea fiind biroul avocatului Aurel Lazăr, pe care s-a redactat Declarația de autodeterminare, scrisă la Oradea în 12 octombrie 1918: ”Pe temeiul dreptului firesc – ca fiecare națiune poate dispune, hotărî singură și liberă de soarta ei – națiunea română din Ungaria și Ardeal dorește acum să facă uz de acest drept și reclamă în consecință, și pentru ea dreptul ca, liberă de orice înrăurire străină, să hotărască singură așezarea ei printre națiunile lumii…”.

Tot în Sala Unirii sunt expuse ”Documentele Unirii”, cele șase volume ce conțin credenționalele și telegramele originale de susținere a Unirii, strânse de Asociațiunea ASTRA, a spus directorul adjunct la Muzeului Național al Unirii, Constantin Inel.

”Asociațiunea ASTRA a reușit să strângă majoritatea documentelor legate de Unire, respectiv credenționalele cu care s-au prezentat delegațiile localităților din Transilvania la Marea Unire, declarații politice, procese verbale de ședință, toate actele care au fost legate de momentul de la 1 Decembrie 1918. Sunt șase volume legate în piele tricoloră”, a spus Constantin Inel.

Volumele, ce au 6.000 e pagini, sunt expuse în trei vitrine, iar alături se află un info-kiosk, prin intermediul căruia pot fi consultate.

O altă piesă importantă este aparatul de fotografiat al lui Samoilă Mârza, cu care au fost realizate singurele imagini de la 1 Decembrie 1918. Ele au rămas și în zi de azi în patrimoniul Muzeului Național al Unirii. De altfel, potrivit istoricilor, la Marea Adunare Națională au fost prezenți circa 100.000 de români și un singur fotograf.

Potrivit lui Inel, în Sala Unirii se mai află ziarele vremii, steaguri originale cu care delegațiile participante la Unire au venit și planul de apărare al orașului Alba Iulia, realizat de către Garda Națională condusă de căpitanul Florian Medrea.

Istoricul Muzeului Național al Unirii, Tudor Roșu, a declarat că unul dintre motivele pentru care a fost aleasă Alba Iulia ca loc al Marii Adunări Naționale, care a decis Marea Unire, a fost și buna organizare a Gărzii Naționale de la Alba Iulia.

”Noi vrem să propunem un bust, dacă nu o statuie, dedicată căpitanului Gărzii Naționale, Florian Medrea, iar inaugurarea ar urma să aibă loc în 2018 la Centenar. Utilitatea demersului există, ar trebui să conteze faptul că Alba Iulia a fost aleasă ca loc al Marii Adunări Naționale și pentru modul în care era organizată Garda de căpitanul Florean Medrea. Era foarte dotată, foarte bine pregătită, iar la vremea respectivă, trupe maghiare, germane și austriece se aflau pe teritoriul Transilvaniei. Oamenii nu se simțeau în siguranță, iar Garda a avut un loc esențial”, a spus Tudor Roșu.

De altfel, de câteva zile, Muzeul Național al Unirii a reînființat, în cadrul unui proiect, Garda Națională de la Alba Iulia, care a asigurat paza municipiului. Garda reînființată este formată din zece militari sau ”gardiști”, iar aceștia vor fi prezenți de 1 Decembrie, după 98 de ani, pe străzile municipiului.

Sala Unirii din Alba Iulia este cel mai important și vizitat edificiu din județul Alba, iar numărul persoanelor care i-au trecut pragul a crescut constant.

Potrivit datelor oferite de muzeu, în 2007 a fost vizitată de peste 21.000 de persoane, iar în 2015 a atins apogeul, numărul celor care i-au trecut pragul depășind 117.000, cei mai mulți fiind prezenți în zilele de 1 Decembrie. În acest an a fost vizitată, până în prezent, de peste 77.000 de persoane.

Sala Unirii din Alba Iulia se va închide cel mai probabil în primăvară, pentru a fi renovată, urmând să fie deschisă la începutul anului 2018. Edificiul se află într-o degradare continuă, iar urmele sunt vizibile atât în exterior, cât și în interior, unde apa de ploaie care a pătruns prin acoperiș a început să afecteze tavanul și pereții.

Directorul adjunct al Muzeului, Constantin Inel, a declarat că investiția se va ridica la circa 9 milioane de lei, iar banii provin de la Guvern și de la Consiliul Județean Alba.

1 Decembrie 1918 rămâne o zi cât un veac de istorie.

În dimineața zilei de 1 Decembrie 1918, în sala mare a cazinoului militar s-au adunat cei 1.228 de delegați aleși din toate categoriile sociale și veniți de pe întreg cuprinsul pământului transilvan pentru a vota Unirea Transilvaniei cu România.

În cadrul Marii Adunări Naționale s-a prezentat Rezoluție de Unire ce cuprindea un amplu și avansat program de reforme democratice care urmau să stea la temelia noului stat. Rezoluția adoptată de Marea Adunare Națională, primită cu entuziasm de mulțimea masată pe întinsul platou din spatele cetății, a pecetluit Unirea Transilvaniei cu România și a conturat totodată sensul dezvoltării democratice a societății românești.

Rezoluția Marii Adunări Naționale a fost citită delegaților de către Vasile Goldiș, iar apoi a fost votată, înfăptuindu-se astfel cel mai mare vis al poporului român.

„I. Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 noiembrie (1 decembrie) 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre.

1. Adunarea Națională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta ca principii fundamentale la alcătuirea noului stat român Adunarea Națională proclamă următoarele:

1. Deplina libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
2. Egală îndreptățire și deplină libertate confesională pentru toate confesiunile din stat.
3. Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieții publice. Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporțional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 ani la reprezentarea în comune, județe ori parlament.
4. Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omenești.
5. Reformă agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăților, în special a proprietăților mari. Principiul conducător al acestei politici agrare e, pe de o parte, promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potențarea producțiunii.
6. Muncitorimii industriale i se asigură aceleași drepturi și avantaje, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.
7. Adunarea Națională dă expresie dorinței sale ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea națiunilor libere în așa chip, ca dreptatea și libertatea să fie asigurate pentru toate națiunile mari și mici deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaționale.
8. Românii adunați în această Adunare Națională salută pe frații lor din Bucovina scăpați din jugul Monarhiei austro-ungare și uniți cu țara-mamă România.
9. Adunarea Națională salută cu iubire și entuziasm liberarea națiunilor subjugate până aici în Monarhia Austro-Ungară, anume națiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă și ruteană și hotărăște ca acest salut al său să se aducă la cunoștința tuturor acestor națiuni.

VII. Adunarea Națională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război și-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru, murind pentru libertatea și unitatea națiunii române.

VIII. Adunarea Națională dă expresiune mulțumitei și admirațiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui dușman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizațiunea de ghiarele barbariei.

1. Pentru conducerea mai departe a afacerilor națiunii române din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, Adunarea Națională hotărăște instituirea unui Mare Sfat Național Român”.

Pe 27 iulie 1990, Parlamentul a decis ca 1 Decembrie să devină Ziua Naţională a României.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI