FOTO: Peșterile și galeriile din Apuseni, cercetate recent de speologi și scufundători din România, Finlanda și Suedia

În perioada 16-21 septembrie, în comunele Gârda de Sus și Arieșeni din județul Alba s-a desfășurat o tabără româno-finlandeză de explorare a peșterilor și galeriilor scufundate din această renumită zonă carstică. Tabăra a fost organizată de Asociația Scafandrilor Exploratori din Transilvania, iar participanți au fost speologi și scufundători din Cluj, București, Constanța, Oradea și Gârda de Sus, precum și scufundători de mare adâncime din Finlanda și Suedia.

Adrian Pereț – un scufundător finlandez originar din Oradea, a declarat că acesta este al treilea an în care mai mulți scufundători din Finlanda au venit pentru explorări în zona Munților Apuseni. De data aceasta a sosit împreună cu o echipă de 5 scufundători de mare adâncime, 4 finlandezi și unul suedez. Totodată, Patrik Grönqvist din Finlanda a adăugat următoarele: ”Pentru a ajunge aici trebuie să călătorim inițial 30 de ore cu mașinile. Apoi două ore și jumătate cu feribotul până în Estonia și apoi încă 30 ore în continuare. Trebuie să venim cu microbuzele pentru că avem nevoie de 500 kg de echipament minim de persoană. Sperăm să revenim și să continuăm explorarea la Tăuz.”

De fapt, principalul obiectiv al taberei din acest an a fost scufundarea în sistemul Coiba Mare-Tăuz. În legătură cu acesta, Sami Paakkarinen din Finlanda a precizat următoarele: ,,În Tăuz vizibilitatea a fost foarte scăzută. Am verificat în fiecare zi, dar nu s-a limpezit și nu ne-am putut scufunda. Cu o vizibilitate sub jumătate de metru, scufundarea unui sistem cu sifoane multiple până la 83 m adâncime și să ajungi la 1 km de la intrare a fost imposibilă. Ne-am concentrat pe sifonul terminal din Coiba Mare. Am constatat anul trecut că sifonul era blocat de bușteni. Am încercat să-i îndepărtăm cu un palan fixat în stâncă, dar nefiind o linie dreaptă între bușteni și locul de fixare, majoritatea puterii se pierdea prin frecare. Vom reîncerca anul viitor. Am realizat scufundări timp de 3 zile la Cotețul Dobreștilor și am ajuns la sfârșitul explorării de anul trecut. Sala aflată după sifonul de 74 m adâncime este o sală de prăbușire. Am încercat să continuăm pe calea apei, dar galeriile se termină cu restricții printre bolovani.”

Dr. Christian Ciubotărescu, preşedintele A.S. Sfinx Gârda, a explicat faptul că Izbucul Cotețul Dobreștilor devenise cel mai adânc sifon din România în anul 1996, când Jean-Jacques Bolanz din Elveția a atins adâncimea de 76 m. Acesta s-a menținut până în anul 2001, când Izbucul Tăuz i-a luat locul cu 87 m adâncime – 85 m și 2 m pentru reîntoarcere – plonjat de Viktor Bolek din Polonia. Din păcate, atât Jean-Jacques Bolanz  cât și Viktor Bolek au decedat datorită unor accidente de scufundare în străinătate. Sifonul terminal din Coiba Mare este în prezent cea mai adâncă galerie scufundată din România cu cei 92,5 m atinși de Sami Paakkarinen și Patrik Grönqvist din Finlanda, în anul 2014. ,,Scufundarea la o adâncime de peste 40 m nu se poate face respirând aer, ci amestecuri de gaze ce conțin și heliu care este un gaz inert, din acest motiv nu există până în prezent în România scufundători de peșteră de mare adâncime.” a menționat în încheiere dr. Ciubotărescu.

Ovidiu CULDA

[nggallery id=2696]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI