FOTO: O tânără de doar 18 ani din Alba, un talent nativ în domeniul bijuteriilor manufacturate

O tânără de doar 18 ani din Alba, un talent nativ în domeniul bijuteriilor manufacturate

Pe elevii de la Liceul de Arte ”Regina Maria” din Alba Iulia îi recunosc dintr-o privire, îi reperez în autobuz, pe stradă, știu imediat că sunt ei, artiștii urbei, fără să îi văd ducând în spate vreun instrument ori tub de planșe.

Puștii de la „Arte“ au un zâmbet specific, suficienți lor înșiși, conștienți că fac parte dintr-o castă pe care ori o iubești ori o detești din ignoranță. Îmi plac, îi admir și în unii ca ei îmi pun speranța de mai bine, și nu, nu la nivel economic, nu mă gândesc că ei îmi vor plăti pensia, ci că unora ca ei, cu mintea limpede și asumată, le va veni gândul cel bun!

Cel al transformărilor esențiale care vor cârmi interesul public către frumos, armonie, autenticitate, către o existență al cărei cotidian să includă arta, sub toate manifestările ei, arta – balsam al sufletului, arta, singura în stare să ne înalțe de la nivelul mamiferelor preocupate de astâmpărarea nevoilor primordiale. Astăzi le fac dreptate lor, puștilor de la „Arte“, puși de prea multe ori la zid, în necunoștință de cauză, când pentru pletele în vânt, când pentru blugii rupți ori ghetele de piele purtate în plină vară.

Neuniformizați, unici, efervescenți, talentați, ei cresc liberi în gândire și exprimare, or` libertatea face loc creativității, iar atunci când sunt susținuți de familie și profesori, strălucesc! Strălucesc pe scenele lumii, în concerte, expoziții, în liniile unor ansambluri arhitecturale, în tot ceea ce este frumos și de care avem atâta nevoie.

”Omul de lângă noi” este astăzi Betty Theiss, și vă rog să rețineți acest nume, dacă nu cumva îl cunoașteți deja. Nu îmi trebuie bol de cristal să știu că această tânără, elevă în clasa a XII-a, la Liceul de Arte ”Regina Maria” din Alba Iulia, va ajunge acolo unde cred că îi este predestinat să se desăvârșească!

Copila aceasta diafană, cu bucle castanii și privire albastră, pare că a coborât direct dintr-o pictură de Rafael, un soi de spiridușă cu un aer din altă lume, înaltă și cuminte, ascunde după o modestie înnăscută un talent în fața căruia destui avizați au apucat deja să își scoată pălăria.

Cerul albastru al României și primii pași în lumea artei pentru copila cu dublă cetățenie Betty Theiss s-a născut în 2000, anul cu eclipsa, în Bergheim, Germania, dintr-un sas get-beget, de loc din Miercurea Sibiului și o româncă din Vințu de Jos. Ajunsă aproape de vârsta școlii, se mută împreună cu părinții înapoi în România, tocmai din dorința acestora ca Betty să urmeze învățământul de la noi, superior celui oferit de țara în care emigraseră. Lasă casă, lasă servicii, lasă tot, pentru ca Betty să aibă parte de tot ce e mai bun sub cerul României.

”Uite, mami, aici cerul este albastru! Cântă păsărelele!”, își amintește astăzi mama tinerei că ar fi exclamat micuța, atunci de vreo 6 ani, la primul contact cu plaiurile care urmau să îi devină ”acasă”. La doar 3 ani de la repatriere își pierde tatăl, rămânând singura alinare a mamei (inginer constructor ce a proiectat Bulevardul Transilvaniei din Alba Iulia!). Urmează clasele I-IV la Școala Nr. 2 din Sebeș, cu predare în limba germană, iar în clasa a V-a intră în rândurile elevilor Liceului de Arte ”Regina Maria” din Alba Iulia.

În primii ani de gimnazială urmează secția de arte plastice, iar în clasa a IX-a schimbă macazul spre arhitectură. Cum desena de mică, participând la zeci de concursuri naționale, unde reușește să se claseze mereu pe primele locuri, simte că arta plastică o stăpânește îndeajuns încât să cedeze tentației de a explora și universul arhitecturii. De altfel, apetitul pentru pictură i-a purtat pașii și la Centrul de Cultură ”Augustin Bena”, unde, în paralel cu orele de specialitate de la clasă, absolvă secția de pictură, sub îndrumarea profesoarei Ioana Raica.

Pe lângă expozițiile personale, în luna februarie a acestui an, a expus la Cluj – Napoca, prin Centrul de Cultură ”Augustin Bena”, mai bine de 20 de lucrări, acuarele și acril ori ulei pe pânză. De altfel, ori de câte ori se ivește ocazia, Ioana Raica o invită și acum să expună la diverse manifestări. Ce pictează Betty Theiss? Tot ce e frumos: peisaje, flori, personaje, îngeri și lumini. ”Îmi plac mult și mă inspiră pictorii renascentiști și romantici: Leonardo da Vinci, Rafael, Caspar David Friedrich, Monet”, mărturisește artista noastră.

Manufactura de bijuterii din metale prețioase, o nouă pasiune

Importanța unui cadru didactic atent și implicat o remarc astăzi, din nou, în povestea lui Betty Theiss. La orele de modelaj, profesoara Sorina Țibacov îi remarcă răbdarea, atenția, migala și minuțiozitatea și îi sugerează un drum spre o altă artă, cea a manufacturii de bijuterii. Cum în România nu mai există astăzi o asemenea școală de bijutieri, prospecția îi purta pașii departe de casă acestei tinere talentate.

Șansa ei a fost însă ca, din vorbă în vorbă, în anturajul mamei să se ajungă la bijutierul Victoria Geutskens, din Alba Iulia, cea despre care am avut ocazia să vă povestesc de nenumărate ori, fie că a fost vorba despre una dintre expozițiile de bijuterii din aur pur, despre donarea unei replici a colierului Reginei Maria către Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia ori despre reușita manufacturării primei bijuterii din aur pur, de 24 k, marcată astfel în România! Și ce șansă!

Se înscrie la cursurile acesteia și, în câteva săptămâni, ajunge să-și uimească mentorul. ”Acest copil este o comoară, un supertalent, într-o întreagă carieră, un bijutier întâlnește poate 2, 3 asemenea ucenici, cu atâta har!”, spune bijutierul Victoria Geutskens. Din iulie până acum, să tot fi ieșit vreo 20 de minunății din mâinile delicate ale lui Betty. Cercei, inele, medalioane, broșe, toate creație proprie! Să ajungi să transformi, manual, o bucată brută de argint în oricare din bijuteriile pe care le puteți vedea în imaginea ce însoțește acest material, după doar câteva ședințe de instruire, eu zic că nu e de ici colea!

Totul începe în imaginația lui Betty Theiss, datorită formării ei, modelele sunt la îndemâna unei amintiri. Intră apoi în joc talentul la desen și grafică și, uite așa, mâna îi transpune pe hârtie în cel mai mic detaliu bijuteria văzută deja gata, cu ochii minții. ”La bijuterii, după desen, trebuie văzut de ce material ai nevoie (tablă, sârmă, șină, depinde de ce model este), apoi începi sa le formezi din lingouri, pe parcurs vin decălite. După ce ai bazele, piesele din care va fi asamblată bijuteria finală se decupează la măsură, se lipesc, șlefuiesc. La final trebuie polișate și duse la marcat”, îmi explică Betty. Și ca să fie și mai complicat, lipiturile nu vă imaginați că se fac cu ”picătura”.

De altfel, această etapă a procedurilor i se pare cea mai dificilă: ”Aliajul cu care lipesc are un punct de topire mai jos decât piesele ce alcătuiesc bijuteria, acestea trebuie încălzite și ele. Flacăra cu care topesc aliajul este controlată prin suflu și o rotiță la pistolul de lipit. Dacă nu se încălzește materialul de bază, nu se topește aliajul, nu se realizează lipitura”.

Recunoaște și că, uneori, rămâne fără suflu, iar aliajul trebuie calculat perfect, prea mult, strică, prea puțin, nu ține. Una peste alta, Betty se pregătește de BAC, de facultate, în timpul liber citește, pictează, ba chiar își ajută mama la proiecte ori își suflecă mânecile la pus gresia prin casa pe care singure și-au amenajat-o, aproape de ”la roșu”. Visează la propria ei bijuterie, iar între timp mama are de strâns finanțele pentru scule și aparaturi. Nu știu unde o vor purta pașii, dar sper să și-i întoarcă acasă, în Alba Iulia.

”Theiss Jewelry”, ce frumos sună! Mult succes, copil talentat!

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI