FOTO | Martirii Horea, Cloșca și Crișan, comemorați la Tibru, la aniversarea a 240 de ani de la Armistițiul dintre țăranii răsculați și armata imperială
Martirii Horea, Cloșca și Crișan, comemorați la Tibru, la aniversarea a 240 de ani de la Armistițiul dintre țăranii răsculați și armata imperială
Duminică, 10 noiembrie 2024, martirii naționali Horea, Cloșca și Crișan, au fost comemorați la monumentul de la Tibru, pe Dealul Gutâiului.
Evenimentul a fost organizat la aniversarea a 240 de ani de la Armistițiul dintre țăranii răsculați conduși de Cloșca și de Ion (fiul lui Horea) și armata imperială, din 12 Noiembrie 1784.
”Le mulțumim pentru sprijin și participare enoriașilor parohiei ortodoxe române Tibru, preot paroh Mocan Mihai, preotului Medruț Petru de la Cricău, domnilor deputați prezenți, invitațiilor și membrilor societății cultural-patriotice Avram Iancu filiala Alba Iulia si filiala Aiud.
Glorie eternă eroilor neamului!”, a transmis primarul comunei Cricău, Florin Todericiu.
Răbufnirea răscoalei. Conducătorii acesteia
Cu prilejul târgului ţinut la Brad, la 28 octombrie 1784, Gheorghe CRIŞAN, din porunca lui HOREA, cheamă din fiecare sat 4-5 bărbaţi pentru ziua de 31 octombrie la Mesteacăn, la câţiva kilometri de Brad. Se adună vreo 500-600 de ţărani din Zarand, Hunedoara şi munţii Abrudului. Crişan le aduce la cunoştinţă că HOREA s-a întors de la Viena cu un ordin din partea împăratului ca ţăranii să primească arme şi să nu mai facă servicii nobilimii. În frunte cu CRIŞAN ţăranii adunaţi pornesc spre Alba Iulia pentru a se înscrie voluntari.
Înnoptează în satul Curechiu. Aici autorităţile comitatului Zarand încearcă să-1 prindă pe CRIŞAN şi să împrăştie ţăranii. Doi subprefecţi şi garda militară au fost capturaţi şi dezarmaţi. Pentru că au dat ordin de deschidere a focului asupra răsculaţilor, cei vinovaţi au fost ucişi. După cele întâmplate, ţăranii au înţeles că pentru a scăpa de iobăgie nu le rămâne altă cale decât răscoala, ,,să stingă” pe nobili aşa cum îi îndemna CRIŞAN, aşa cum plănuia HOREA.
Curţile nobiliare au fost arse iar cei căzuţi în mâinile ţăranilor pedepsiţi. Răscoala se răspândeşte cu repeziciune în comitatul vecin al Hunedoarei. În 6 zile, 61 de sate se revoltă şi 230 curţi nobiliare sunt distruse. Ţăranii se îndreaptă spre Deva unde se refugiase nobilimea hunedoreană. Dar cele două atacuri împotriva Devei, din 6 şi 7 noiembrie, au fost respinse prin intervenţia nobilimii înarmate şi a husarilor aduşi de autorităţi pentru apărarea oraşului. Pe câmpia de sub cetate, 72 de ţărani au fost ucişi şi alte zeci prinşi şi închişi în cetatea Devei, apoi executaţi de nobili fără judecată.
Al doilea nucleu al răscoalei s-a constituit în jurul lui HOREA şi CLOŞCA, în munţii Abrudului, din iobagii satelor de aici, în mare parte mineri ai fiscului. Mobilizarea a fost făcută direct de HOREA, printr-o circulară adresată imediat după izbucnirea răscoalei din Zarand.
În hotarul comunei Blăjeni, HOREA luă, la 4 noiembrie, de faţă cu CLOŞCA, CRIŞAN şi fiul său Ioan, jurământul ţăranilor răsculaţi de a nimici nobilimea.
Cetele de răsculaţi pornesc apoi spre Câmpeni pe care-1 ocupă în 5 noiembrie şi de aici spre Abrud pe care-1 cuceresc a doua zi. La Câmpeni şi Abrud au fost eliberaţi moţii arestaţi, a fost distrusă arhiva şi arse privilegiile oraşului. La aceste acţiuni se alătură moţilor şi populaţia maghiară din oraş. Ziua următoare este cucerită şi ocupată comuna Roşia.
Răscoala se răspândeşte în toate comitatele vecine cu munţii Apuseni. Cetele ţărăneşti de sub conducerea lui CLOŞCA, coboară prin satele de pe râul Arieş, după care urcă spre Mogoş. Aici se întâlnesc cu răsculaţii conduşi de CRIŞAN. Din Mogoş 1500 de răsculaţi conduşi de CLOŞCA pornesc spre sud, pe valea Gălzii. In jur de 1400 de răsculaţi conduşi de Ioan, fiul lui HOREA, pornesc dinspre Abrud pe valea Ampoiului. In ziua de 11 noiembrie, cei aproximativ 3000 de ţărani, realizează joncţiunea la Cricău unde dau foc castelului contesei Szekely. În seara zilei răsculaţii îşi stabilesc tabăra în zona satului Tibru, urmând ca a doua zi să atace castelul baronului Kemeny de la Galda. Aici erau închişi peste 50 de ţărani printre care şi cei de la incidentul din Câmpeni din 1782, scrie dacoromania-alba.ro.
Trei armistiţii amăgitoare
Generalul Preisz, comandantul militar al Transilvaniei , propune guvernului „câteva căi de împăciuire” prin care să se ajungă la înăbuşirea răscoalei în condiţii cât mai avantajoase pentru armata imperială „Împăciuirea” avea ca obiective prinderea căpitanilor răscoalei, întoarcerea răsculaţilor în satele lor, şi dezarmarea acestora. Comandanţii militari au primit ordin să trateze cetele de răsculaţi „cu blândeţe” să-i lămurească să se întoarcă la casele lor şi să aştepte acolo un răspuns.
Acţiuni de pacificare au întreprins şi episcopii ortodocşi Ghedeon Nichitici din Sibiu, Petru Petrovici din Arad şi episcopul greco-catolic Ion Bob de la Blaj. Cu purtarea unor tratative pentru punerea în aplicare a acestui plan de „împăciuire” au fost însărcinaţi: locotenent colonelul Schultz , comandantul unui regiment de husari, doctorul oftalmolog Ioan Molnar Piuariu din Sibiu şi câţiva ofiţeri instruiţi în acest sens.
Armistiţiul de la Tibru
Locotenent colonelul Schultz îşi stabileşte cartierul general la Galda, pe 8 noiembrie, la castelul baronului Simeon Kemeny comitele Albei. Pentru obţinerea unor informaţii despre acţiunile răsculaţilor îl trimite pe locotenentul Probst, care ştia limba română, să ia contact cu aceştia şi să negocieze o împăciuire. Astfel pe 12 noiembrie 1784, la Tibru, a discutat Lt.col. Schultz cu căpitanul CLOŞCA şi caporalul Ursu Uibar care s-a dat drept căpitanul Ioan Horea. Aici sunt prezentate revendicările răscoalei: să fie liberi de iobăgie; să fie militarizaţi adică să fie înrolaţi la grăniceri şi să fie puşi în libertate arestaţii de la castelul din Galda.
Rezultatul convorbirilor de la Tibru s-au concretizat în încheierea unui „Armistiţiu” pe timp de 8 zile. Căpeteniile răsculaţilor au jurat pe cruce, că se retrag la casele lor şi păstrează liniştea în acest timp. Li s-a promis că pe 19 noiembrie, vor veni la Câmpeni să li se comunice modul de rezolvare a cererilor. Lt.col. Schultz înaintează apoi un raport scris, generalului Preisz, în care detaliază faptele şi discuţiile care au dus la acest armistiţiu.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Curier Județean
FOTO | Scriitorul și eseistul aiudean Ioan Hădărig distins cu premiul „Cartea Anului” acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Alba-Hunedoara
FOTO | Scriitorul și eseistul aiudean Ioan Hădărig distins cu premiul „Cartea Anului” acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Alba-Hunedoara Ioan Hădărig, scriitor și eseist originar din municipiul Aiud, județul Alba, a fost distins miercuri, 20 noiembrie 2024, cu premiul „Cartea Anului” acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Alba-Hunedoara, pentru volumul „ASTĂZI CERUL […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum o zi
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Opinii - Comentariiacum 22 de ore
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Ştirea zileiacum 4 zile
PROGRAMUL zilei de 1 decembrie 2024, Ziua Națională, la Alba Iulia: Paradă militară, concert Andra și focuri de artificii
-
Opinii - Comentariiacum o zi
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
19 noiembrie: Ziua internațională a BĂRBATULUI. Tradiții în lume specifice sărbătorii
-
Ştirea zileiacum o zi
21 noiembrie: Zece ani de la tragedia aviatică de la Mălâncrav. Ziua când Alba Iulia a pierdut un tânăr pilot căpitan