FOTO| MAREA NUNTĂ imitată de George Simion: Ginerele a sfârșit sugrumat 13 ani mai târziu, iar partidul lui a fost scos în afara legii

MAREA NUNTĂ imitată de George Simion: Ginerele a sfârșit sugrumat 13 ani mai târziu, iar partidul lui a fost scos în afara legii

Liderul AUR, George Simion (35 de ani), a anunțat acum câteva luni că ceremonia căsătoriei cu Ilinca Munteanu (24 de ani) va avea loc sâmbătă, 27 august, va fi deschisă publicului și va avea caracter de serbare câmpenească.

Ideologia naționalistă cu accente extremiste promovată de Alianța pentru Unirea Românilor își are rădăcinile în mișcările politice care au condus la violențe și crime în perioada interbelică.

Ideile exprimate de George Simion sunt similare în multe puncte cu cele ale mișcării legionare. Confruntați cu evidența, Simion și alți lideri AUR precum Claudiu Târziu au negat orice legătură.

Oliver Schmitt, autorul celei mai documentate biografii a liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu, arată că „AUR se prezintă agresiv ca o alternativă la partidele existente, folosind piese de decor din amalgamul ideologic apărut în secolul XX din legionarism și ceaușism”.

„Referirile la mișcarea legionară sunt mult mai clare în grupurile din jurul AUR, cum ar fi ‘Mișcarea Pământul strămoşesc’ a lui Călin Georgescu, care folosește culoarea verde legionară și numeroase cuvinte de cod din limbajul legionar, deși Georgescu nu izbutește să le folosească efectiv”, adaugă Oliver Jens Schmitt.

Un alt model din trecut pe care George Simion îl neagă este nunta populară organizată de liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu la data de 14 iunie 1925. Evenimentul a fost pus în scenă la scurt timp după verdictul într-un simulacru de proces care l-a avut în prim-plan pe liderul extremist.

Pe 24 octombrie 1924, Zelea Codreanu l-a ucis prin împușcare, pe treptele Palatului de Justiție din Iași, pe prefectul (n.r. – funcție echivalentă la vremea respectivă cu șeful poliției) Iașiului, Constantin Manciu. Deși crima a avut loc în plină zi, cu nenumărați martori, Codreanu avea să fie achitat pe 26 mai 1925, la Turnu-Severin, unde fusese strămutat procesul. Jurații care au decis verdictul aveau toți svastica la rever, iar judecătorii au fost intimidați de martorii gălăgioși și de manifestațiile de susținere din afara clădirii.

După achitare, Codreanu a făcut un turneu cu profil electoral în drumul spre casă, la Iași, trecând prin București și prin mai multe orașe din Moldova. A fost primit de mulțimi uriașe, care s-au transformat în manifestații anitisemite și violențe îndreptate împotriva populației evreiești.

„La o oprire în gara Buzău, Codreanu a ţinut un discurs în faţa liceenilor şi studenţilor care îl ovaţionau; aceştia au pornit apoi prin oraş, au rupt panourile publicitare ale ziarelor de stânga şi au spart geamurile prăvăliilor evreieşti. Apoi, la 3 iunie 1925, Codreanu şi Moţa (n.r. – un alt lider extremist) au călătorit la Ungheni; la întoarcerea la Iaşi, două muncitoare evreice au fost aruncate din tren, trebuind să fie spitalizate, iar doi militari evrei s-au ales cu epoleţii rupţi”, arată Oliver Schmitt, în lucrarea „Corneliu Zelea Codreanu. Ascensiunea şi căderea ‘Căpitanului’”, considerată cea mai documentată biografie a liderului legionar.

Pentru a-i capitaliza popularitatea fără precedent, un simpatizant de top, generalulul Ion Macridescu, i-a organizat lui Zelea Codreanu o nuntă populară, cu public, eveniment considerat una dintre cele mai eficiente acțiuni de marketing politic din istoria României.

Nunta a avut loc pe 14 iunie 1925 la Focșani, loc simbolic al unirii principatelor Moldovei şi Ţării Româneşti în 1859. Estimările arată că s-au adunat între 80.000 și 100.000 de oameni pe câmpul din Crângul Petrești, la marginea orașului, veniți cu „2.300 de care, trăsuri şi automobile, toate încărcate cu flori şi lume îmbrăcată în costume naţionale”, a scris Codreanu în memoriile publicate ulterior.

După ceremonia religioasă pentru căsătoria cu o tânără pe nume Elena Ilinoiu, „au început hora, jocurile şi petrecerea. Apoi a urmat masa întinsă pe iarbă verde. Fiecare îşi adusese de mâncare, iar focşănenii avuseseră grije şi pentru lumea venită din alte părţi”.

Ca și localitatea Măciuca din județul Vâlcea, acolo unde organizează George Simion nunta câmpeneaască, Crângul Petrești era la vremea respectivă o așezare rurală complet necunoscută la nivel național.

Ca și Zelea Codreanu, liderul AUR a chemat „toți românii” să participe la eveniment, iar recomandarea costumelor populare se regăsește în ambele invitații publice.

Autocarele pentru nuntași tocmite acum de Simion sunt similare cu carele, trăsurile și automobilele pregătite de organizatori pentru nuntașii lui Codreanu în 1925.

La doi ani după nunta de la Focșani, Zelea Codreanu avea să se așeze în fruntea mișcării paramilitare „Legiunea Arhanghelul Mihail”, transformată mai târziu în Mișcarea Legionară. Pentru a atrage simpatizanți, Codreanu umbla prin sate călare pe un cal alb și îmbrăcat în costum național.

Codreanu a imprimat, ca trăsătură fundamentală a Legiunii Arhanghelul Mihail, promovarea ortodoxismului naționalist, stabilind o legătură structurală între creștinismul ortodox și „românitate”.

Anii ’30 au fost marcați de violențe profunde și nenumărate crime politice generate de politica agresivă a diverselor facțiuni care s-au dezvoltat din mișcarea de extremă dreapta.

În noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938, Codreanu a fost omorât prin sugrumare, împreună cu alți 13 legionari, de jandarmii care-i transportau la închisoarea Jilava.

Incidentul are loc în pădurea Tâncăbești, din apropierea Bucureștiului. Motivul oficial invocat a fost „încercarea de evadare”. Unii istorici spun că ordinul lichidării ar fi fost dat de regele Carol al II-lea. Cadavrele au fost arse cu acid și înhumate în fortul Jilava.

Din punct de vedere legal, Mișcarea Legionară este interzisă acum în România, propaganda legionară fiind incriminată prin Ordonanța de Urgență 31/2002.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News