FOTO. La mai puțin de 100 km de Alba Iulia, se află „Castelul-Calendar”, o minune arhitecturală cu 365 de ferestre

FOTO. La mai puțin de 100 km de Alba Iulia, se află „Castelul-Calendar”, o minune arhitecturală cu 365 de ferestre

În vecinătatea județului nostru, la mai puțin de 100 de km de Alba Iulia, se află o construcție unică în lume. Este vorba despre Castelul Ugron din localitatea Zau de Câmpie, din județul Mureș. Numit și „Castelul-Calendar”, care a fost realizat dupa principiile unui calendar, castelul are 365 de ferestre, câte zile sunt în an, 52 de camere, câte sunt săptămânile, 12 holuri, lunile, 7 terase câte zile are săptămâna și 4 turnuri, reprezentând anotimpurile.

Inspirat de castelele medievale franceze, castelul construit de baronul Istvan Ugron, care la acea vreme era ambasadorul Austro-Ungariei în Rusia, este un loc unic prin arhitectura sa spectaculoasă atât în exterior, cât și în interior. Deși este un monument arhitectural superb, castelul este destul de puțin cunoscut în România, iar din această cauză turiștii nu îl vizitează.

Castelul-Calendar a funcționat ca reședință de vară a baronului Istvan Ugron, iar legenda spune că, această construcție arhitecturală, este o declarație de iubire pentru una din fiicele țarului Nicolae al II-lea al Rusiei, de care Ugron se îndrăgostise nebunește.

Povestea celor doi a fost păstrată până astăzi prin viu grai, spusă pe la ulițele din sat așa că sunt mai multe variante. Cei mai mulți săteni însă povestesc că și fata era îndrăgostită de baron, doar că acesta nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor și pretenților unei prințese. Aceasta i-ar fi cerut baronului Ugron să paveze aleea care duce înspre castel cu bani de aur. Zis și făcut.

Ambasadorul îndrăgostit a dat poruncă muncitorilor pentru a-i îndeplini hatârul iubitei. Doar că pe la jumătatea drumului prințesa a cerut ca banii de aur să fie puși în cant, pentru ca nimeni să nu pășească pe coroana împăratului, potrivit acesteia reprezenta o lipsă de respect și loialitate față de împărat. Ugron a dat din nou poruncă pentru refacerea drumului, doar că de data aceasta nu i-au ajuns banii pentru întreaga porțiune de drum. Văzându-se neputincios și incapabil să îi îndeplinească cerințele femeii iubite, baronul Istvan Ugron a încetat o vreme să îi mai facă curte prințesei.

Mai târziu, în timpul Revoluției Ruse din 1917, viața prințesei și a întregii ei familii a fost curmată, veste care l-a devastat pe Istvan Ugron și care l-a determinat să se retraga din viata publică.

Ulterior, în perioada comunistă, castelul a fost preluat de stat și a funcționat ca sanatoriu pentru bolnavii de TBC, școala și depozit de cereale iar până în anul 2012, orfelinat.

Astăzi, se văd urmele fostului centru de plasament și pășind în interior, am putut să descoper camerele care poartă nume de flori și plăcuțele de deasupra ușilor indicând întrebuințarea fiecărei încaperi – croitorie, infirmierie, camera arhivelor, bucătarie.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI