FOTO: Înmormântarea Fărșangului, SĂRBĂTOARE mare la Rimetea. Sute de oameni au participat la festivalul care îngroapă iarna și cheful de peste ani

Comuna Rimetea a fost, sâmbătă, 20 februarie, gazda Sărbătorii Fărşangului. În fiecare an, la Rimetea, localnicii şi participanţii „îngroapă“ iarna și cheful, în mod simbolic, de 300 ani încoace şi se pregătesc de postul Paștelui și un nou an agrar. Totul are loc odată cu lăsatul secului de Paşte. Ceremonialul de la Rimetea este păstrat de secole, se presupune preluat de la populația săsească ce a fost colonizată în zonă și continuată de comunitatea maghiară.

La evenimentul de sâmbătă, a fost prezent președintele Consiliului Județean Alba, domnul Ion Dumitrel, însoțit de administratoul public al județului, domnul  Sorin Bumb. De asemenea, a fost prezent și primarul municipiului Aiud, inginerul Mihai Horațiu Josan, însoțit de soția domniei sale, doamna Luminița și posibilul candidat la fotoliul de primar al municipiului Aiud, domnul Alin Florea.

Evenimentul a debutat la orele amiezii, mai précis la ora 13.00, la sediul Primăriei Rimetea, cu primirea invitaţilor, după care la ora 14.00 s-a dar startul desfășurării tradiționalului ceremonial de înmormântare a chefului.

Fărşangul în sine înseamnă perioada de distracţie, de la Bobotează până la prinderea postului Paştelui, în care băieţii se duceau la fete, le făceau curte şi petreceau. Îmnormântarea Fărşangului înseamnă terminarea acestei perioade şi semnifică trecerea de la rău la bine, de la iarnă la primăvară. De aceea, odată cu înmormântarea Făşangului se îngroapă şi anul vechi – privit din punct de vedere agrar, nu calendaristic – cu toate relele sale şi se lasă locul pentru noul an care trebuie să fie mai bun decât precedentul.

La organizarea evenimentului participă numai feciorii satului, iar participanţii la alai sunt doar băieţi, chiar dacă sunt costumaţi în femei și alte personaje care fac parte din alai. Totul începe la Căminul Cultural, unde se strâng baieții din sat, se costumează, se machiază, stabilesc ultimele detalii şi pornesc să colinde ulițele. Alaiul seamănă mai mult cu unul de nuntaşi. Este condus de cei doi muzicanți care interpretează la acordeon și vioară binecunoscuta piesă românească „Ciobanaș cu 300 de oi”. Aceștia sunt urmaţi de tineri în costume populare, preot, cantor, mire, mireasă, domni de „lume bună”, un măgar care trage după el un căruţ pe care se află sicriul reprezentând iarna şi anul vechi, bocitoare şi chiar şi o pereche de beţivi ( cum rar vedem), pentru că în alai trebuie să fie reprezentaţi toţi oamenii din sat, iar beţivii fac parte din orice comunitate. Două „fete bătrâne” se țin de urma alaiului, trăgând după ele o bucată de copac, care reprezintă uscăciunea sau sterilitatea.

O notă aparte o fac flăcăii de dinaintea alaiului. Îmbrăcaţi în haiduci aceștia pocnesc din bice, iar de jur împrejur roiesc cei mici, copii, îmbrăcaţi în costume haioase sau hidoase, înfăţisând moartea, drăcuşori, peţitori, clowni sau cerşetori. Unii bat la porţi cu coşuri în mână, coșuri în care localnicii pun ouă, cozonac sau diferite preparate din carne.

În trecut, acestea erau folosite pentru prepararea bucatelor care se serveau la Balul Fărşangului, care are loc spre seară. Cei mici, „răcuşorii” şi clownii fug în jurul alaiului şi, cu degetele îmbibate în funungine sau cremă de ghete, îi măzgălesc pe cei care asistă la sărbătoare. Preferate sunt fetele tinere ( știu ei de ce), dar nimeni nu scapă nevopsit. Nu au scăpat nici cei doi reprezentanți ai Consiliului Jdețean Alba. Cei care îndrăznesc să se lupte cu „drăcuşorii” au încurcat-o. Sunt înconjuraţi de ceilalţi şi tot nu rămân cu faţa curată, ba din contră vor fi mânjiți cum nimeni nu-și poate închipui.

Ca de obicei, sărbătoarea s-a încheiat seara, la Căminul Cultural din localitate, unde a avut loc un bal.

Dorel Lazăr

[nggallery id=1647]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI