FOTO: Incunabule veneţiene şi cărţi de patrimoniu rare, din anii 1400-1800, expuse la Arhivele Naţionale Alba

Ziua Naţională a Arhivelor a fost sărbătorită joi, 31 octombrie 2013, la sediul Serviciului Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, printr-o impresionantă expoziţie de cărţi de patrimoniu din secolele  XV-XVIII. Este vorba despre incunabule şi cărţi religioase, de filozofie şi dicţionare în original,  tipărite pe teritoriul ţărilor române, dar şi în mari centre culturale europene. Cele mai vechi dintre acestea sunt două incunabule tipărite la Veneţia, în anii 1492 şi 1495, iar cea mai nouă este Lexiconul lui Buda, o carte scrisă în patru limbi, din 1825.

Expoziţia intitulată „Cărţi de patrimoniu în biblioteca Arhivelor Naţionale Alba” cuprinde 13 cărţi de patrimoniu, 5 româneşti şi 8  străine.  Dintre cele străine, cele mai reprezentative sunt cele două incunabule tipărite la Veneţia, în anii 1492 şi 1495. Aşa după cum a explicat Dana Zecheru, şeful Serviciului Judeţean,  incunabulele sunt exemplare din cărţi tipărite, sau  chiar o singură pagină, care au fost tipărite în primii ani ai introducerii tiparului.

Printre cărţile expuse, se numără şi un Octoih, o carte bisericească destinată cultului ortodox, care cuprinde cântările fiecărei zile din săptămână, tipărită la  Blaj în 1760, de Petru Sibianul. De asemenea, sunt scoase la lumină  două cărţi bisericeşti, un Catavasier şi un Acatist, tipărite la Bucureşti în 1742, de Dimitrie Pandovici. Tot în cadrul expoziţiei este expus un Catavasier, o carte liturgică ce cuprinde cântările învierii pe cele opt glasuri din rânduiala slujbelor de duminică, Polieleul şi Mărimurile (Pripelele), Catavasiile praznicelor împărăteşti, tipărit la Blaj în 1824, la Tipografia Seminarului.

O altă carte impresionantă, este Lexiconul „românescu-latinescu-ungurescu-nemţescu” de la Buda, lucrare monumentală, elaborată de mai mulţi autori pe parcursul a mai bine de 30 de ani, tipărit la Budapesta în 1825. Este primul dicţionar cvadrilingv al limbii române, capodoperă filologică a Şcolii Ardelene. Un astfel de lexicon mai deţine şi Muzeul Naţional al Unrii din Alba Iulia.

În cadrul evenimentului de astăzi a fost acordată o diplomă de onoare doamnei Mărioara Vlad, pentru merite deosebite pentru păstrarea şi punerea în valoare a documentelor deţinute de Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale timp de două decenii de activitate.

La vernisajul expoziţiei au participat Cornel Murg subprefectul judeţului Alba, Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Naţional al Unirii, Mioara Pop, directoarea Bibliotecii Judeţene „Lucia Blaga” Alba, angajaţi ai Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Alba, precum şi iubitori de cultură.

Expoziţia este deschisă publicului larg şi va putea fi vizitată până pe 30 noiembrie 2013.

Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Alba a adunat în cei peste 60 de ani de activitate, 8 kilometri şi jumătate de documente, vechi de 500 de ani.

Arhivele Naţionale ale României au fost înfiinţate prin Regulamentele Organice din 1831/1832. La 31 octombrie 1862 s-a realizat unificarea serviciilor de arhivă ale Moldovei şi Ţării Româneşti în cadrul programului de reforme început de Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), ultima zi din octombrie fiind cunoscută ca „Ziua Arhivelor Naţionale ale României”.

Expoziţia„Cărţi de patrimoniu în biblioteca Arhivelor Naţionale Alba”  este organizată de Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale, Consiliul Judeţean Alba şi Asociaţia Arhiviştilor „Ioan Pleşa” Alba Iulia.

[nggallery id=565]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI