FOTO. Festivalul Cetăților Dacice: Aproape 200 de daci, romani și gladiatori reînvie istoria și legendele cetăților dacice din Alba

Aproape 200 de luptători daci, romani și gladiatori reînvie istoria, dar și legendele cetăților dacice, în cadrul unui festival de profil desfășurat, sâmbătă și duminică, în comuna Săsciori, județul Alba, în care se organizează tabere antice, ateliere meșteșugărești, ritualuri de incinerare al unui soldat și chiar războaie între daci și romani, la fel ca acum 2.000 de ani.

În județul Alba există cinci cetăți dacice – la Cetatea de Baltă, Cricău, Ighiu, Săsciori şi Cugir –, iar Festivalul Cetăților Dacice se desfășoară, anual, pe rând, în fiecare, pentru promovarea tradiţiilor, patrimoniului și potenţialului turistic.

Pe lângă evenimente culturale şi spectacole de reenactment, lupte între daci şi romani, ateliere antice, concerte în aer liber, festivalul mai cuprinde Decathlonul Dacic – un concurs între echipele de voinici ale cetăţilor dacice din Alba.

Acesta se desfășoară duminică și are mai multe probe inedite: „Arcul viteazului” – tir cu arcul, „Rapid și puternic” – transport 25 kilograme de nisip, „Sulițașul Cetății” – aruncarea suliței la distanță, „Cel mai iute de picior” – ștafetă, alergare cu mielul, „Brațul de fier” – skandenberg, „Să ne unim forțele” – tras cu frânghia, „Luptător dac” – luptă pe butuci, „Voinicul din Cetate” – aruncarea bolovanului, „Îndemânare și curaj” – cățăratul pe catarg, „Cărăușii Cetății” – transport apă în ciubere.

Anii trecuți, echipa câștigătoare aducea festivalul acasă, însă pentru că unii erau foarte puternici, s-a luat decizia ca evenimentul să se organizeze itinerant.

În acest an, festivalul este găzduit de comuna Săsciori, localitate pe raza căreia se află cetatea dacică de la Căpâlna.

Festivalul Cetăților Dacice a debutat, sâmbătă, cu întrecerile generaţiei „pui de dac”, un concurs de cultură generală despre istoria daco-romană la care au participat elevi de la şcolile din localităţile: Cugir, Cricău, Cetatea de Baltă, Ighiu şi Săsciori. Întrecerea a fost câştigată de ”puii de dac” din Cetatea de Baltă şi Săsciori.

Festivalul Cetăţilor Dacice continuă, sâmbătă, cu tabere şi ateliere meşteşugăreşti antice: prelucrare os, prelucrare lemn, monetărie, întreţinere echipamente, jocuri romane, plante dacice, metalurgie, scriptoria, fierărie, metaloplastie, bucătărie, antrenamente soldaţi şi antrenamente gladiatori.

La activităţile din tabăra dacică dar şi la spectacolele de reenactement istoric participă: Garda Apulum – Alba Iulia, Terra Dacica Aeterna – Cluj-Napoca, Geto-Dacii din Moldova – Iași, Geto-Dacii Subcarpatici – Pitești și Nimfele Daciei – Zalău.

Pe parcursul zilei vor avea loc şi demonstraţii de luptă, dansuri antice, lupte de gladiatori dar şi o prezentare şi demonstraţii militare daco-romane.

În cursul serii este programată marea bătălie dintre daci şi romani care se va desfăşura ca un asediu al Cetăţii Căpâlna, spectacol realizat de membri trupelor de reconstituire istorică prezente la festival.

Seara se va încheia cu un recital de muzică uşoară cu Ana Maria Oltean, Martina Huter, Bianca Chiorean dar şi un concert susţinut de trupa Talisman. Petrecerea dacică va continua până spre miezul nopţii cu Rugul lui Zamolxe, un ritual de incinerare specific dacilor şi dansuri ale frumoaselor nimfe.

Evenimentul se încheie duminică cu un spectacol folcloric

Potrivit Centrului de Cultură ”Augustin Bena” Alba, organizator al evenimentului, Cetatea Dacică de la Căpâlna, din comuna Săsciori, este una dintre cel mai bine conservate cetăţi dacice din România, istorici spunând că probabil a fost înălţată de Burebista şi a  durat până la cucerirea romană fiind reşedinţa unui nobil dac şi având scop militar.

”Cetatea este poziţionată strategic la o altitudine de aproape 650 de metri având o poziţie dominantă pe Valea Sebeşului. Fortificaţia avea ziduri de piatră, însă istoricii care au cercetat-o spun că nu era foarte bine fortificată şi apărată astfel încât romanii au asediat-o în ambele războaie. În urma celui de-al doilea război, romanii au incendiat cetatea, care a fost distrusă în totalitate de flăcări. Ceatatea dacică de la Căpâlna a fost cercetată amplu în perioada 1982 – 1983 descoperindu-se aici numeroase artefacte din periaoda dacică precum unelte de fier, obiecte de podoabă, ceramică sau chiar monezi romane”, a transmis Centrul de Cultură ”Augustin Bena” Alba, într-un comunicat de presă.

[nggallery id=4237]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI