FOTO / Eu sunt ULTRA! O cățelușă maidaneză s-a ținut după maratoniști și a alergat 105 kilometri prin munți – O poveste despre curaj și iubire, despre prietenia incredibilă dintre un om și un câine

La ora șase dimineața, încă pe întuneric, o cășelușă maidaneză se încurca printre picioarele alergătorilor ce urmau a lua startul pentru ultramaratonul Ciucaș x 3. Este unul dintre cele mai așteptate concursuri de alergare montană din țara, ajuns la a opta ediție. 700 de concurenți, multă adrenalină și un traseu în fața lor întins pe 105 kilometri de teren accidentat, la Cheia, în județul Prahova. Greu. O provocare chiar și pentru cei mai antrenați dintre cei antrenați.

Sportivii vad cațelușa cu alb si negru care dă din coadă printre ei, dar…cine are timp de un câine? Totuși, ea pornește în cursă alături de alergători. Mai întâi e amuzant, toți se gândesc că va mai alerga puțin și va renunța. Un sportiv chiar își amintește că a alergat și anul trecut, dar în câțiva kilometri a renunțat și s-a întors.Totuși…lucrurile par să stea diferit de data asta. ”Alergăm tare și kilometrii trec repede, câinele aleargă lângă cel de pe locul întâi” a povestit pe facebook sportivul afllat atunci pe locul al doilea, Adrian Irimiea. ”Va renunța când facem distanța de mararon, îmi zic, dar surpriză, unt deja 42 de kilometric parcurși, alerg de 4 ore și 13 minute, mă simt bine, cățelușa ține pasul…”

L-a ajutat să găsească traseul

Și povestea continua în același ritm, căpătând ba accente edramatice, ba eroice. Câinele nu se mai dezlipește de sportivul ieșean Adrian Irimiea. E nevoit să intervină, că traseul trece pe lângă stâne, iar câinii o atacă pe cățelușa alergătoare și trebuie s-o apere. La kilometrul 50, Irimiea și cățelușa maidaneză preiau conducerea cursei, dar ulterior sportivul e nevoit să încetinească și trece din nou pe locul al doilea. De această dată, cățelușa, botezată între timp Ultra, îl urmează pe sportivul de pe primul loc și în lipsa marcajelor Irimiea se rătăcește.  ” Strig după Radu (n.r.- sportivul de pe primul loc, Radu Milea) de câteva ori și niciun răspuns, nu pot să cred că se întamplă așa ceva, dar surpriză, apare Ultra și primul impuls a fost să zic: „unde-i Radu?”. În acel moment nu mi am dat seama că de fapt Ultra a înțeles ce am zis și imediat a luat urma lui Radu și m a dus pe traseu….” a povestit impresionat Adrian.

”Din acel moment eu și Ultra am fost o echipă”

Dar cursa era departe de a se fi terminat. ”La check point am încercat să o las, dar ea s a ținut după mine” mai spune sportivul. Și-apoi urmează cea mai grea și cea mai eroică parte a ultramaratonului. Și momentul în care sportivul a luat o decizie mai presus de performanță sportive, mai presus de a câștiga cursa. Suntem la km 70, încă împreună și, deși eram setat să alerg cât pot de tare, am decis că până la finish voi alerga cu Ultra indiferent câte locuri vom pierde. Din acel moment eu și Ultra am fost o echipă și ne am așteptat unul pe altul indiferent de ce se putea întampla” a povestit Adrian.

Relatarea ultimei părți a maratonului ține pe toată lumea cu sufletul la gură. Între om și câine s-a creat o legătura extraordinară. Fiecare simte când celalat e în dificultate, aleargă în ascensiune, prin soare, sportivul trece prin momente dificile, îi amorțețe corpul, amețește, dar cățelușa îl așteaptă de fiecare dată.Finalul te face să plângi. De bucurie și de emoție. ”4,5 km pana la finish… am prins viață amândoi, le am zis să nu mă aplaude pe mine, ci pe ea, pe Ultra, o maidanică. Ajungem în linie dreaptă spre finish, atmosferă superbă, toată lumea ne aștepta. Looooooc 3 la ultramaraton Ciucas x3, 2017….. Ultraaaaaaaaaa!!!!!! 🙂 …..și eu în spatele ei, la o secundă”

Ultra a fost adoptată de Adrian

Legătura incredibilă creeată între sportiv și Ultra, cățelușa maidaneză care a alergat 105 kilometri, nu avea cum să se încheie odată cu linia de finish a ultramaratonului.

Motiv pentru care, evident, Adrian Irimiea a adoptat-o. Nu înainte de a o strange în brațe ca pe un camarad de nădejde și de a-I oferi medalia de campioană. ”Ea a stat cu mine și mi-a dat o lecție, că pot orice, oricând și în orice condiții. Și eu am stat cu ea când nu a mai putut și am învațat că a câștiga nu înseamnă să fii primul, ci să știi ce primează. În cazul nostru prietenia și loialitatea  ” și-a încheiat Adrian minunata poveste.

Ultra este acum la Adrian. ”La recuperare”. Doarme  toată ziua și primește apă și mâncare direct în pat. Iar noul ei stăpân – sau mai bine zis noul ei prieten – i-a facut și pagină de facebook. ”EU SUNT ULTRA”O pagina despre curaj și iubire. Despre prietenia incredibilă dintre un om și-un câine.

[nggallery id=4601]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI