FOTO. „Emoţii străvechi”, expoziţie cu fotografii din fortificaţia dacică de la Căpâlna expuse la Festivalul Cetăţilor Dacice. Cetatea dacică de la Săsciori descoperită prin obiectivul aparatului de fotografiat

Cetatea dacică de la Căpâlna, comuna Săsciori, județul Alba, a fost descoperită şi prin obiectivul aparatului de fotografiat, cele mai importante instantanee surprinse în zona fostei fortificaţii fiind expuse în cadrul Festivalului Cetăţilor Dacice, cel mai important festival dacic din România.

Expoziţia cu caracter istoric „Emoţii străvechi”, reuneşte un număr de 40 de fotografii realizate la Cetatea dacică de la Căpâlna. Seria de fotografie istorică aduce în atenţia privitorilor civilizaţia dacică surprinzând din viaţa dacilor, ocupaţii, armele de luptă sau portul tradiţional. Aceste „stop cadre” sunt surprinse în instantaneele realizate de cursanţii  clasei de „Arte Vizuale Moderne” din cadrul Centrului de Cultură „Augustin Bena”: adică de Aron Delia, Cristian Cioroga, Daniela Decean, Diana Popescu, Dinu Razvan, Gavril Mihaela, Haprian Silvia, Knall Raul, Muntean Claudiu şi Sorin Popa, coordonaţi de Vasile Sârb. Fotografiile au o importanţă artistică şi documentară, fiind imagini care prezintă aspecte ale vieţii de zi cu zi a strămoşilor noştri daci.

„Cursanţii clasei de „Arte Vizuale Moderne” aa realizat o colecţie foarte frumoasă de fotografie care cucereşte prin modul cald de abordare a personajelor. Expoziţia este deopotrivă un demers de educaţie vizuală, dar şi de promovare a culturii tradiţionale, prin imagini fotografice cu caracter etnografic, prezentată într-o forma artistică originală” a spus Vasile Sârb, coordonatorul clasei din cadrul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.

Festivalul Cetăţilor Dacice – cel mai important festival dacic din România – este găzduit în acest an, în perioada 24 – 25 iunie, de comuna Săsciori, localitate pe raza căreia se află cetatea dacică de la Căpâlna.

Festivalul a debutat sâmbătă 24 iunie 2017 cu întrecerile generaţiei „pui de dac”- un concurs de cultură generală despre istoria daco-romană la care au participat elevi de la şcolile din localităţile: Cugir, Cricău, Cetatea de Baltă, Ighiu şi Săsciori. Programul a continuat cu o expoziţie de fotografie intitulată „Emoții străvechi” semnată de Vasile Sârb şi elevii din cadrul clasei de artă fotografică a Centrului de Cultură „Augustin Bena Alba”. În jurul amiezii au fost deschise taberele şi atelierele meşteşugăreşti antice: prelucrare os, prelucrare lemn, monetărie, întreţinere echipamente, jocuri romane, plante dacice, metalurgie, scriptorie, fierărie, metaloplastie, bucătărie, antrenamente soldaţi şi antrenamente gladiatori. La activităţile din tabăra dacică, dar şi la spectacolele de reenactement istoric participă: Garda Apulum – Alba Iulia, Terra Dacica Aeterna – Cluj-Napoca, Geto-Dacii din Moldova – Iași, Geto-Dacii Subcarpatici – Pitești, Nimfele Daciei – Zalău. Pe parcursul zilei au avut loc şi demonstraţii de luptă,  dansuri antice, lupte de gladiatori, precum şi o prezentare cu demonstraţii militare daco-romane. În cursul serii a avut loc marea bătălie dintre daci şi romani (câştigată de această dată de dacii care au reuşit să apere Cetatea dacică de la Căpâlna), spectacol realizat de membri trupelor de reconstituire istorică prezenţi la festival. Seara s-a încheiat cu un recital de muzică uşoară cu Ana Maria Oltean şi Bianca Chiorean şi un concert extraordinar susţinut de trupa TALISMAN. Petrecerea dacică a continuat până spre miezul nopţii cu Rugul lui Zamolxe, un ritual de incinerare specific dacilor şi dansuri ale frumoaselor nimfe.

Duminică – Festivalul Cetăţilor Dacice cuprinde noi activităţi în tabăra antică, demonstraţii de luptă şi militare, însă cel mai important moment este Decathlonul Dacic – un concurs între echipele de voinici ale cetăţilor dacice din Alba: Cugir, Cricău, Cetatea de Baltă, Ighiu şi Săsciori. Probele de concurs sunt extrem de inedite, respectiv: „Arcul viteazului” – tir cu arcul, „Rapid și puternic” – transport 25 kilograme de nisip, „Sulițașul Cetății” – aruncarea suliței la distanță, „Cel mai iute de picior” – ștafetă, alergare cu mielul, „Brațul de fier” – skandenberg, „Să ne unim forțele” – tras cu frânghia, „Luptător dac” – luptă pe butuci, „Voinicul din Cetate” – aruncarea bolovanului, „Îndemânare și curaj” – cățăratul pe catarg, „Cărăușii Cetății” – transport apă în ciubere. Festivalul Cetăţilor Dacice se va încheia, duminică seara, cu un spectacol folcloric susţinut de Ansamblul Folcloric „Augustin Bena” alături de Roxana Reche, Cătălin Hașa, Nicolae Plută, Maria Filimon, Dorina Narița, Nicolae Tuhuț, Floricica Moga, Bogdan Toma, Ansamblul de dansuri populare coordonat de Alexandra Oargă și Flaviu Mârza. Conducerea muzicală este asigurată de Alexandru Pal.

Festivalul Cetăţilor Dacice este o marcă înregistrată a Consiliul Judeţean Alba, fiind cel mai important festival dacic din România. Evenimentul se desfăşoară anual în preajma zilei de Sânziene  (24 iunie) şi are ca scop promovarea tradiţiilor şi a potenţialului turistic al judeţului Alba. Festivalul este şi o întrecere inedită între flăcăii a cinci localităţi din Alba pe raza cărora s-au aflat importante cetăţi dacice: Cricău, Cetatea de Baltă, Cugir, Ighiu şi Săsciori.  Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena”, în parteneriat cu Primăria comunei Săsciori, însă în fiecare an sunt implicate în festival toate primăriile din localităţile pe raza cărora se află vestigii ale unor cetăţi dacice respectiv Cetatea de Baltă, Cricău, Ighiu, Săsciori şi Cugir.

Cetatea Dacică de la Căpâlna (comuna Săsciori) este una dintre cel mai bine conservate cetăţi dacice din România, istorici spunând că probabil a fost înălţată de Burebista şi a  durat până la cucerirea romană fiind reşedinţa unui nobil dac şi având scop militar. Cetatea este poziţionată strategic la o altitudine de aproape 650 de metri având o poziţie dominantă pe Valea Sebeşului. Fortificaţia avea ziduri de piatră, însă istoricii care au cercetat-o spun că nu era foarte bine fortificată şi apărată astfel încât romanii au asediat-o în ambele războaie. În urma celui de-al doilea război, romanii au incendiat cetatea, care a fost distrusă în totalitate de flăcări. Ceatatea dacică de la Căpâlna a fost cercetată amplu în perioada 1982 – 1983 descoperindu-se aici numeroase artefacte din periaoda dacică precum unelte de fier, obiecte de podoabă, ceramică sau chiar monezi romane.

[nggallery id=4248]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI