FOTO | Doina Cornea, una dintre cele mai cunoscute disidente din România comunistă. Cum a ajuns „Diana” să fie urmărită de securitate pe stradă și în cimitir

FOTO | Doina Cornea, una dintre cele mai cunoscute disidente din România comunistă. Cum a ajuns „Diana” să fie urmărită de securitate pe stradă și în cimitir

Una dintre cele mai cunoscute disidente din perioada comunistă a României este Doina Cornea. În ultimii ani de existență ai regimului și după ce și-a arătat solidaritatea cu muncitorii brașoverni, Securitatea a început o amplă campanie de supraveghere.

Activitatea Securității comuniste era concretizată și în numeroase fotografii executate de ofițeri în timp ce o filau. În cele mai multe cazuri, Doina Cornea este indicată cu litera „O”, iar persoanele cu care interacționa sunt marcate cu „X”, potrivit Centrului de Consultanță Istorică.

Totuși, în alte imagini surprinse, litera „X” mai este utilizată și pentru Doina Cornea. Mai sunt semnalate în documentele Securității locul în care s-a întâlnit cu diverse persoane și ziua acestor întâlniri. Doina Cornea este surprinsă în diferite ipostaze: pe stradă, la cimitir.

De asemenea, într-una dintre fotografii pare să fie surprins și unul dintre ofițerii implicați în acțiunea de supraveghere a disidentei. Deasupra acestuia, apare litera „Y”, însoțită de explicația „org. informativ”. În alte fotografii, litera „Y” mai este folosită și pentru a indica „legăturile” Doinei Cornea, anume persoanele cu care aceasta interacționa.

Proteste difuzate prin intermediul Europei Libere

Între 1982 și 1989, Doina Cornea a difuzat 31 de texte și proteste prin radio „Europa Liberă”. În 1983 a fost destituită de la universitatea din Cluj-Napoca și supusă unor anchete, interogatorii, maltratări, amenințări. Urmărirea ei politică a fost coordonată de colonelul de securitate Alexandru Pereș.

Împreună cu fiul ei, Leontin Horațiu Iuhas, Doina Cornea a răspândit 160 de manifeste de solidaritate cu muncitorii din Brașov răsculați la 15 noiembrie 1987, ambii fiind arestați pentru 5 săptămâni, în perioada noiembrie-decembrie 1987.

În septembrie 1988, printr-o scrisoare deschisă adresată Papei Ioan Paul al II-lea, scrisoare difuzată de Radio Europa Liberă, a solicitat împreună cu alți cinci intelectuali clujeni scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma din ilegalitate. A fost urmărită permanent până la 21 decembrie 1989. A participat activ la Revoluția anti-comunistă dind ecembrie 1989, inițial la Cluj-Napoca și, apoi, în București.

Cine a fost Doina Cornea

Născută la 30 mai 1929, în Brașov, Doina Cornea a absolvit Facultatea de Filologie din Cluj, secția Franceză. A predat apoi limba franceză la aceeași instituție până în 1983, an în care a fost concediată.

În cursul anului 1987, Doina Cornea a ales să boicoteze alegerile, îndoindu-se de corectitudinea alegerilor, iar după revolta muncitorilor brașoveni și-a exprimat solidaritatea cu aceștia. A fost arestată și interogată.

Ulterior, până la căderea regimului comunist român în Decembrie 1989, Cornea a fost constant supravegheată de Securitate. După 1989, ea s-a afirmat drept participantă la acțiunile civile, fiind una dintre figurile centrale ale activismului democrat. În mod repetat, a cerut renunțarea la moștenirea comunistă.

După 22 Decembrie 1989, a fost cooptată în Consiliul Frontului Salvării Naționale, organism din care și-a dat demisia la 23 ianuarie 1990, din cauza transformării FSN în partid politic și a reminiscențelor comuniste ale acestuia.

Doina Cornea a fondat (împreună cu alții, devenind apoi președintă) Forumul Democrat Antitotalitar din România (6 august 1990, la Cluj), ca o primă mișcare de unificare a opoziției democrate, din care s-a format mai târziu Convenția Democrată din România (CDR).

Membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianței Civice și a Fundației Culturale Memoria, Doina Cornea a murit la 4 mai 2018, fiind înmormântată cu onoruri militare în Cimitirul Central din Cluj-Napoca.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI