FOTO. Descoperire spectaculoasă în Apuseni, la Râmeț: Cimitir vechi de peste 5.000 de ani, scos la iveală de către arheologi

Pe teritoriul comunei Râmeţ, într-un peisaj natural spectaculos, în Apuseni, arheologi de la Muzeul Unirii din Alba Iulia, în colaborare cu specialişti din SUA şi Marea Britanie, scot la iveală urme arheologice vechi de circa 5000 de ani.

Cercetările au început în anul 2011, în cadrul Proiectului MARBAL (Mortuary Archaeology of the Ramet Bronze Age Landscape – Arheologia mortuară în Epoca Bronzului în arealul Râmeţ), desfăşurat de Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia în parteneriat cu Hamilton College (SUA) şi McDonald Institute Cambridge (Marea Britanie).

În 2019 are loc o nouă campanie de săpături arheologice care a scos la iveală rezultate spectaculoase, care ar putea aduce informaţii noi şi relevante despre modul cum se făceau înmormântările în Epoca Bronzului (circa 3.000 a. Chr.), adică vechi de circa 5.000 de ani, dar şi despre oamenii care locuiau în această zonă a Apusenilor.

Echipa este coordonată de dr. Horia Ciugudean, arheolog de la Muzeul Unirii Alba Iulia, fiind implicaţi, de asemenea, şi dr. Jess Beck şi prof. Colin Quinn, de la McDonald Institute Cambridge (Marea Britanie) şi de la Hamilton College (SUA). Cercetările se bazează atât pe săpături arheologice, investigaţii geofizice dar în special pe analize de laborator precum analize de ADN, radiocarbon, izotopi de stronţiu si oxigen.

”Săpăturile din acest an au scos la iveală nişte vestigii spectaculoase, pe care ne aşteptam să le găsim, iar altele s-au constituit ca o surpriză deplină şi reprezintă din multe puncte de vedere o premieră pentru arhitectura funerară de la începutul Epocii Bronzului în spaţiul Carpatic. Prin analizele cu izotopi de stronţiu vor putea fi determinate legăturile genetice dintre populaţiile preistorice din zona Munţilor Apuseni şi zonele georgrafice mai apropiate sau mai depărtate şi din acest punct de vedere rezultatele vor fi o premiere şi vor aduce elemente interesante şi importante.

Tot prin analizele cu izotopi de stronţiu vor putea fi aflate date şi despre mobilitatea populaţiilor preistorice, şi anume dacă cei ale căror schelete au fost descoperite în aceste morminte au trăit pe parcursul vieţii în acest spaţiu geografic, adică în zona de munte, sau există între ei şi contacte cu populaţii din spaţii, precum Valea Mureşului sau alte zone mai îndepărtate. Toate descoperirile vor fi datate prin metoda radiocarbon ceea ce ne va permite să ştim cu exactitate vechimea şi etapele de înmormântare în aceste monumente funerare impresionanate”, a declarat arheologul Horia Ciugudean.

Până în prezent, în zona studiată, au ieşit la iveală 12 morminte. Odată încheiate cercetările, aici se prefigurează amenajarea primului sit preistoric din Apuseni care să poată fi vizitat. Situl se află chiar pe traseul DJ 107 I, supranumit şi Transalpina de Apuseni, a cărei reabilitare şi modernizare va începe în toamna anului 2019.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI