FOTO/Video: Casa Memorială Avram Iancu şi muzeul – TEZAUR sfânt al istoriei naţionale. Cum arată şi ce poţi vedea în casa veche, unde a copilărit Craiul Munţilor
Casa Memorială Avram Iancu şi muzeul – TEZAUR sfânt al istoriei naţionale. Cum arată şi ce poţi vedea în casa veche, unde a copilărit Craiul Munţilor.
Una dintre cele mai vechi şi reprezentative case tradiţionale ţărăneşti, un adevărat tezaur al luptei românilor împotriva asupritorilor, este casa unde s-a născut şi a copilărit Crăişorul Munţilor, Avram Iancu.
Construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea, clădirea, monument de arhitectură populară este un punct de atracţie „cu steluţă” pentru sutele de turişti care ajung pe meleagurile moţeşti. O casă tipică aşezărilor răsfirate (crânguri) din Ţara Moţilor ce a fost ridicată chiar de către părinţii lui Avram Iancu.
Leagănul din împletituri, fluierul, briciul lui Avram Iancu, dar şi laviţe, ţoluri, strujac, ştergare, farfurii, cruci, icoane, pot fi văzute aici.
În complex se află şi o bisericuţă şi muzeul dedicat eroului naţional Avram Iancu, cu expoziţii de istorie şi etnografie, ce conţin de la fotografii şi documente de familie sau referitoare la Revoluţia de la 1848-1849, la portul moţesc, vase specifice zonei, arme, unelte cu care se confecţionau ciubere sau tulnice, vâltoare, joagăre, căruţe.
Aproape de malul Arieşului, într-o casă din satul Inceşti, în comuna devenită acum Avram Iancu, după numele marelui erou, s-a născut şi a crescut Avram Iancu, conducătorul Revoluţiei de la 1848 – 1849 din Transilvania. Casa a fost construită pe o temelie de piatră de râu legată cu liant de argilă şi cu pereţi din grinzi masive de brad, tencuiţi şi văruiţi. Este compusă din două camere şi un „târnaţ“, precum şi un acoperiş în patru ape, mai înalt de două ori decât pereţii clădirii, acoperiţi cu şindrilă de brad horjită şi teşită, bătută la un rând.
Tipul tradiţional de casă este „casa cu cămară”, iar interiorul casei a fost refăcut în totalitate. Odaia mare şi odaia mică au aranjate laviţe, colţare, un podişor, paturi, o masă, o camniţă cu frigare, un cuier, mai multe ştergare, o culme, un strujac (saltea din paie sau hoaspe din cucuruz), ţoale, căpătâie, scaune, icoane, cruci, cârncee, o ploscă, blide, precum şi obiecte comemorative: fotografii, documente de familie, obiecte personale ale lui Avram Iancu: leagănul, fluierul, briciul.
În complexul ce mai cuprinde şi o bisericuţă, se află şi muzeul, în anexa dreaptă, pe două nivele, reorganizat la împlinirea a 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu. Are amenajată o expoziţie de istorie, unde turiştii pot vedea certificatele şcolare ale lui Avram Iancu de la Gimnaziul crăiesc din Zlatna, protocolul crăiesc în care se află înregistrat Avram Iancu, testamentul lui, documente referitoare la pregătirea şi desfăşurarea Revoluţiei de la 1848 – 1849 din Transilvania, fotografii cu fluierul şi şerparul lui Avram Iancu, sau imagini de la serbările din anul 1924, dedicate aniversării a 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu,care se păstrează aici.
De asemenea, la loc de cinste stau şi arme de foc utilizate în Revoluţia de la 1848-1849, precum pistoalele prefecţilor Ion Buteanu şi SImion Balint, pistoale cu capsă,vârfuri de lănci, sabia tribunului Solomon, tocuri de pistoale din piele, tocuri de bronz păstrate pentru praful de puşcă.
Tot în cadrul muzeului se află şi o expoziţie etnografică. De la port moţesc până la vase specifice zonei sau unelte, de toate pot vedea turiştii ce-i trec pragul. Ciubere, tulnice, doniţe, vâltoare, joagăre, vârtelniţă, fuse, furci de tors, suveică, piepteni pentru cânepă, război de ţesut, brâie, bâte ciobăneşti, corn pentru suflat, fluier, pieptene pentru afine (gheară), talăngi, vas pentru zăruit caşul, urdoaie pentru smântână, (săcăriţă), vârşe pentru prins peşti, coşniţe pentru albine, sunt doar câteva dintre ele.
La finalul vizitei în muzeu întâlniţi şi o căruţă moţească, cu care văsarii mergeau în întreaga ţară cu „şandra” şi îşi valorificau ciuberele, doniţele şi celelalte produse şi unelte agricole confecţionate din lemn, în cadrul diverselor târguri sau pieţe.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Ştirea zilei
FOTO | Cunoscutul Tristan Tate „a luat Lumină” de la albaiulianul Ioan Lazăr, în noaptea de Paște 2025, la biserica românească din Dubai
Cunoscutul Tristan Tate „a luat Lumină” de la albaiulianul Ioan Lazăr, în noaptea de Paște 2025, la biserica românească din Dubai La Biserica Ortodoxă Română din Dubai a fost fost arhiplin de români în noaptea de Paște 2025. Mulți dintre conaționali au ales să petreacă sărbătorile pascale 2025 în Dubai, cea mai mare parte dintre […]
Cum s-ar putea dezvolta Alba precum Făt-Frumos punând taxe vamale marca Donald Trump pentru celelalte județe: Scenariu imaginat de profesorul de economie Cristian Păun
Cum s-ar putea dezvolta Alba precum Făt-Frumos punând taxe vamale marca Trump pentru celelalte județe: Scenariu imaginat de profesorul de economie Cristian Păun Profesorul de economie Cristian Păun, originar din județul nostru, a imaginat un scenariu de dezvoltare a Albei prin aplicarea unor taxe vamale marca Donald Trump pentru celelelate județe ale țării. Mai în […]
VIDEO | Parcul fotovoltaic de la Teiuș, cel mai mare proiect pe energie din PNRR, ar urma să fie pus în funcțiune în aprilie 2025
Parcul fotovoltaic de la Teiuș, cel mai mare proiect pe energie din PNRR, ar urma să fie pus în funcțiune în aprilie 2025 Parcul fotovoltaic de la Teiuș, cel mai mare proiect pe energie din PNRR, ar urma să fie pus în funcțiune până la sfârșitul lunii aprilie 2025, a anunțat ministrul Energiei, Sebastian Burduja. […]
FOTO | Mersul după ouă roșii, obicei pascal pus în practică și de Paștele 2025 în Lancrăm: Copilașii, în prim-plan
Mersul după ouă roșii, obicei pascal pus în practică și de Paștele 2025 în Lancrăm: Copilașii, în prim-plan În prima zi de Paşte uliţele multor sate din Transilvania sunt încă pline de copilași, care merg după ouă vopsite la cunoscuţi. Obiceiul mersului după ouă roșii a fost pus din nou în practică, potrivit tradiției locului, […]
FOTO | De la pupuri cu varză, ceapă, brânză și lobodă, la friptură de ied și porc: Bunătăți de Paște 2025 preparate cu dragoste la Cricău
De la pupuri cu varză, ceapă, brânză și lobodă, la friptură de ied și porc: Bunătăți de Paște 2025 preparate cu dragoste la Cricău Într-o familie din Cricău, județul Alba, a devenit o tradiție ca preparatele pentru masa de Paște să fie extrem de diverse și, mai ales, să fie gătite exclusiv în propria gospodărie. […]