FOTO| Câini înfometați și maltratați la adăpostul din Lancrăm. Mai mulți oameni au RECLAMAT condițiile îngrozitoare în care aceștia sunt ținuți

Adăpostul pentru câini fără stăpân din Lancrăm, situat pe strada Veche, pe o parcelă de 4.200 mp ce aparține fostului director al DSVSA Alba, Ioan Martin și administrat de firma SC Clinic Mart Vet SRL al cărei reprezentant este soția sa, Diana Martin, a devenit în ultima perioadă ținta reclamațiilor iubitorilor de animale.

De-a lungul timpului, dar mai cu seamă în ultimul an, aceștia au sesizat faptul că în adăpost nu sunt respectate normele de bunăstare a animalelor, mai exact spus, câinii găzduiți aici nu sunt îngrijiți așa cum prevede legea. Animalele sunt aduse în această incintă în urma contractelor de ”Gestionare a câinilor fără stăpân”, încheiate de mai multe administrații locale cu Asociația ”Adăpostul Meu din Alba”, înființată de tatăl și soția fostului șef al DSVSA Alba. ONG-ul a păcălit pandemia și a finalizat anul 2020 fără să fie atins de dificultățile financiare pe care le-au avut majoritatea întreprinzătorilor. Rețeta de succes – contractele cu primăriile, bani siguri, încasați la timp pe o ”materie primă” asigurată din belșug de foarte mulți oameni needucați, indiferenți și lipsiți de empatie, care abandonează câini.

Activitatea asociației este conform legii, la fel și banii pe care îi încasează (cel puțin până la următorul control al Curții de Conturi pe la respectivele primării). E discutabil însă cât de moral este ca un veterinar să treacă de la a nu face rău (așa cum la un moment dat a jurat), la a provoca suferință unor animale și chiar moartea lor (când vorbim de eutanasieri de câini sănătoși). Pentru că serviciile pe care asociația le oferă primăriilor sunt: capturare (prin împușcare cu tranchilizant), transport, adăpostire, hrănire, adăpare, curățenie, identificare, examinare clinică zilnică, deparazitare internă, deparazitare externă, vaccinare antirabică, microcipare câini adoptați și introducere în R.E.C.S., sterilizare câini revendicați, adoptați și adoptați la distanță, lunar, eutanasiere și incinerare cadavre eutanasiate.

De precizat că marea majoritate a administrațiilor locale sunt interesate doar să scape de câinii nimănui și nu au nimic împotrivă dacă asta se rezolvă prin eutanasiere. De respectarea celorlalte părți din contract sunt interesați, din fericire, iubitorii de animale, care se luptă zi de zi să găsească adoptatori și astfel să scape câinii de la moarte. Cu ei au noroc sute de câini, și tot ei au generat acest articol, iar dumneavoastră, cititorii, puteți afla cât de profitabilă este o ”afacere” cu câini vagabonzi.

*Sesizări privind nerespectarea standardelor și calității de întreținere a câinilor din adăpost

Modul în care se desfășoară activitatea în adăpostul privat din Lancrăm a fost criticat în mai multe rânduri în mediul online, unde, inclusiv persoane din străinătate au anunțat că au trimis petiții autorităților române pentru a verifica situația, însă a intrat mai puternic în atenția publică în luna decembrie 2020, când mai mulți iubitori de animale semnalau în mod public că în adăpostul asociației din Lancrăm sunt câini cu jigodie (boală gravă, mortală, care se răspândește rapid la patrupezii nevaccinați), iar în loc să se suspende activitatea și să se dezinfecteze respectiva incintă, așa cum este de altfel reglementat, ”hingherii aduc în continuare câini”. Au sărit în ajutor voluntarii unei asociații de salvare a animalelor din Cluj care au reușit să scoată de acolo 12 câini dar care au și povestit experiența traumatizantă prin care au trecut cu această ocazie: ”Am reușit să salvăm câțiva câini din Adăpostul din Lancrăm, Alba (12 în total). În momentul de față se află sub supraveghere medicală într-un foster din București. Întreaga echipă Vet Taxi și vetghid.ro dorește să atragă atenția opiniei publice asupra standardelor și calității de întreținere a câinilor din acest adăpost. (…) Acest adăpost din Lancrăm, Alba, NU îndeplinește nici pe departe, riguros, condițiile ferm exprimate în OUG 155/2001. Câinii sunt lăsați în adăpost cu răni deosebit de grave în urma castrărilor efectuate în mod neprofesionist, apa este plină de fecale (evidente și mari), câinii sunt malnutriți, schilozi, teribil de speriați și cu vizibile probleme de sănătate. (…) Zilnic primim informații că un alt câine a murit în adăpost, că alți 4 câini au fost diagnosticați pozitiv cu jigodie, că alți câini au fost maltratați și abuzați, că alt câine a fost castrat în condiții deplorabile, fapt care a adus complicații medicale, că alții vor muri și că ochii rămân închiși”, iar aceste fraze sunt doar o mică parte din descrierea făcută de clujenii care au precizat că dețin filme și poze revelatoare privind situația din adăpost.

Salvatorii au mai spus că doresc să ia legătura cu managerul adăpostului și, ”într-o manieră pașnică și riguroasă” să îi ceară să ia măsurile necesare pentru îmbunătățirea calității vieții câinilor. Ulterior, voluntarii clujeni au dezvăluit că după ce au expus public situația din adăpostul privat al asociației, au primit amenințări că nu vor mai avea aprobarea de a adopta câini de acolo, însă au hotărât să continue demersurile pentru schimbarea situației și pentru a ajuta animalele și pe viitor.

*”Corb la corb nu-și scoate ochii”

Adăpostul de câini din Lancrăm este vizitat periodic de inspectorii DSVSA Alba, care nu au încotro și în urma sesizărilor mai descind în ”ograda” familiei fostului lor șef și actual coleg, Ioan Martin. Dar ce să vezi, de fiecare dată totul e ”lună și bec”, de-ți vine să le plângi de milă bieților administratori pe care rău-voitorii îi pârăsc periodic, aparent fără niciun motiv. Iată ce s-a constatat la controlul făcut de DSVSA Alba în data de 9 decembrie, după ce câteva persoane au semnalat că mai multe animale s-au îmbolnăvit de jigodie: ”(…) o echipă de inspectori din cadrul instituției noastre a efectuat un control la acest adăpost, în urma unor petiții transmise cu privire la existența unui posibil focar de jigodie. Cu această ocazie, au fost sesizate următoarele aspecte: În adăpost erau prezenți, la acea dată, un număr de 51 de câini, capacitatea maximă de adăpostire fiind de 108 câini. Adăpostul deține spațiul de carantină separat de celelalte boxe în care se află câinii deja prezenți în adăpost, pentru a se evita posibila diseminare a bolilor cu transmitere, de la câinii noi aduși, la câinii deja aflați sub supraveghere. Aceste spații de carantină mai au și alt rol: de a evita posibilele agresiuni între câinii adăpostiți și cei nou sosiți. În boxele de carantină se efectuează dezinfecția regulat, după fiecare utilizare. La data ultimului control, nu existau câini care să fi prezentat semne clinice de boală și, astfel, excludem posibilitatea evoluției vreunui caz de jigodie”, a precizat Dragoș Suciu, purtătorul de cuvânt al DSVSA Alba.

Deci totul e perfect iar lumea e cârcotașă, veți zice. Nu, nu este deloc perfect, pentru că DSVSA ”aburește” lumea și iată cum: în luna august 2020, o doamnă, iubitoare de animale, a făcut două sesizări către instituție privind încălcarea normelor de bunăstare a animalelor în adăpostul de câini din Lancrăm și a primit un răspuns care, pe lângă faptul că atestă că la control nu s-a găsit nicio neregulă, începe așa: ”Adăpostul situat în localitatea Lancrăm, aparținând de SC Clinic Mart Vet SRL, funcționează conform prevederilor legale fiind autorizat în anul 2016”. Total eronat! DSVSA a aflat de existența adăpostului abia în luna februarie 2017, așa cum a declarat pentru ziarul ”Unirea” la acea vreme dr. Ioan Tătucu, director al instituției la acel moment: ”Instituţia noastră nu a avut cunoştinţă despre acest adăpost, acesta nefiind autorizat sanitar veterinar, iar lucrările de amenajare nu sunt finalizate. (…) Pentru neconformităţile constatate, domnul Ştefan Adrian Vasile – administratorul societăţii a fost sancţionat contravenţional (n.red. – cu amendă în valoare de 1.500 de lei) în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare (proces verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. 00827/ 06.02.2017) şi s-a dispus interzicerea desfăşurării de activităţi, până la finalizarea lucrărilor şi autorizarea sanitară veterinară a obiectivului”.

De altfel, tot în 2017, nici Primăria Sebeș nu știa că în respectiva incintă sunt găzduiți câini comunitari și, culmea (!), tocmai câinii pentru care plătea bani grei în baza unui contract de ecarisaj încheiat cu aceeași firmă în luna august 2016. Mai pe românește, adăpostul a funcționat ilegal mai bine de o jumătate de an. Reprezentantul Primăriei Sebeș a declarat la data de 8 februarie 2017, pentru ziarul ”Unirea”, că ”administrația locală nu a avut cunoștință că aceste servicii erau prestate într-o locație neautorizată”. Mai mult, autorizația de construcție pentru adăpost a fost eliberată de Primăria Sebeș abia în 9 mai 2017 – tot pe românește: după ce a stat închis 10 zile, adăpostul a mai funcționat nu se știe cum din punct de vedere legal (poate ne explică vreun arhitect) preț de aproape două luni.

Ce s-a întâmplat de atunci și până acum, din punct de vedere edilitar? Păi aproape nimic! Pe extrasul de carte funciară informal, incinta figurează ca teren arabil aparținând lui Martin Ioan (fostul director al DSVSA Alba). Din punctul de vedere al Primăriei Sebeș adăpostul face parte din categoria construcțiilor cu caracter provizoriu, iar autorizația de construcție emisă în 2017 a avut valabilitate 24 de luni, deci a expirat în 9 mai 2019. Rămâne nelămurit un lucru: care a fost situația construcției în ultimul an, având în vedere că autorizația a fost prelungită abia la data de 22.12.2020, la solicitarea SC Clinic Mart Vet SRL – prin Diana Martin (soția fostului director al DSVSA Alba) și are ca obiect ”Continuare lucrări AC 109/ 9.05.2017 – Construire anexe exploatare agricolă (adăpost animale)”. Se cuvine aici să precizăm că această prelungire a autorizației a fost scoasă din joben imediat după ce am întrebat Primăria Sebeș care este situația construcției, și sperăm că Inspectoratul în Construcții ne va lumina dacă așa se procedează în mod obișnuit în astfel de cazuri.

Eu concluzionez că din 2017 și până acum, într-o incintă aflată în continuă construcție, au fost găzduiți, îngrijiți, au primit tratamente medicale, au fost operați, vaccinați etc. mii de câini, în pace, liniște, curățenie, cu respectarea tuturor reglementărillor legale, în opinia administrației publice locale și a DSVSA-ului. Felicitări!

*Între 500 și 1.000 de lei încasați de asociație pentru fiecare câine din adăpost

Dacă este să credem și numai pe jumătate reclamațiile făcute de iubitorii de animale, ne-am putea duce cu gândul la dificultățile pe care le au în general asociațiile care salvează câini – hrană, tratamente medicale, utilități, toate extrem de costisitoare. Dar în cazul Asociației ”Adăpostul meu din Alba”, care aduce câinii în adăpostul privat din Lancrăm, nu putem vorbi despre o lipsă de bani. Potrivit datelor publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, ONG-ul a încheiat numai în anul 2020 contracte de ecarisaj cu 15 primării, în valoare totală de peste 1,4 milioane de lei. Ba chiar cu unele administrații locale a semnat și câte două contracte, iar prețul capturării unui animal este între 444 și 1.000 de lei. Astfel, anul trecut, asociația și-a luat angajamentul să ”curețe” de maidanezi orașul Baia de Arieș (contract de 25.000 de lei, 500 de lei/ câine, încheiat în luna martie); orașul Zlatna (contract de 50.000 de lei, 500 de lei/câine, încheiat în luna aprilie); comuna Galda de Jos (contract de 20.000 de lei, 500 de lei/ câine, încheiat în iunie); orașul Petrila din județul Hunedoara (contract de 55.000 de lei, 550/câine, încheiat în iunie); municipiul Turda, din județul Cluj (contract de 50.000 de lei, 500 de lei/ câine, încheiat în iunie); orașul Teiuș (două contracte, de 18.000 de lei și de 6.000 de lei, 500 de lei/câine, încheiate în iulie și decembrie); municipiul Câmpia Turzii, județul Cluj (două contracte de 15.000 de lei și de 7.500 de lei, 500 de lei/ câine, încheiate în iulie și noiembrie); orașul Negrești Oaș, județul Satu Mare (două contracte, fiecare de 20.000 de lei, 1.000 de lei/ câine, încheiate în august și noiembrie); orașul Ocna Mureș (contract de 50.000 de lei, 500 de lei/câine, încheiat în august; municipiul Aiud (contract de 50.000 de lei, 500 de lei/ câine, încheiat în octombrie); comuna Hopârta (contract de 10.000 de lei, 500 de lei/ câine, încheiat în luna noiembrie); comuna Vințu de Jos (contract de 7.500 de lei, 500 de lei/ câine, încheiat în noiembrie); comuna Tureni, județul Cluj (contract de 12.000 de lei, 600 de lei/ câine, încheiat în noiembrie); comuna Apahida (contract de 19.600 de lei, 700 de lei/ câine, încheiat în luna decembrie).

”Cireașa de pe tortul anului 2020” a fost pusă, în luna noiembrie, de Primăria Sebeș, care i-a făcut cadou un contract pe 5 ani, în valoare de 1 milion de lei (!!!) pentru ”gestionarea câinilor fără stăpân de pe domeniul public și privat al municipiului Sebeș pentru un număr estimat de 450 câini/an, respectiv un număr estimat de 2.250 câini/5 ani”. În acest caz, prețul încasat de asociație pentru fiecare câine este de 444 de lei.

În total, este vorba despre peste 1.000 de câini transportați, într-un an, din unitățile administrativ-teritoriale enumerate mai sus, în adăpostul privat al asociației, din Lancrăm, iar toate contractele prevăd ”eutanasierea câinilor nerevendicaţi/neadoptaţi după expirarea termenului de 14 zile lucrătoare de la cazarea acestora, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare”. Ce se întâmplă dacă din greșeală sunt capturați și câini care au stăpân? Vă spun eu: nimic! Pentru că în tot anul 2020 nu s-a prezentat nimeni la adăpostul din Lancrăm să-și revendice câinele, potrivit raportărilor făcute de Asociația ”Adăpostul Meu”, la DSVSA Alba. În schimb, pe parcursul anului trecut, în adăpost au fost eutanasiați 162 de câini, iar alți 6 au murit din diferite cauze (răni grave după ce au fost loviți de mașini sau boli incurabile).

Pe de altă parte, au fost și 783 de câini adoptați, dar cu câte eforturi – asta o pot spune cei câțiva iubitori de animale care se străduiesc zi de zi să scape cât mai mulți patrupezi de la moarte. Rețeaua de socializare Facebook e plină de mesaje prin care aceste persoane cer ajutor, caută adoptatori sau locuri în care să ducă provizoriu câinii, însă din nefericire ele refuză să-și spună povestea, tot de teamă că li se va interzice accesul în adăpost. Iar teama este justificată pentru că viețile a sute de animale se află doar în mâinile lor deoarece, contrar legii, asociația nu face niciun efort să promoveze pentru adopție câinii.

*De ce este posibilă o asemenea ”afacere”

Capturarea maidanezilor de pe domeniul public, transportarea lor în locuri numite de autorități ”adăposturi” unde, de cele mai multe ori, sunt găzduiți în condiții greu de imaginat timp de 14 zile în care trebuie să fie revendicați sau adoptați, iar în caz contrar sunt uciși (eutanasiați), inflamează de peste 7 ani spiritele în lumea iubitorilor de animale care își împart eforturile între a salva câinii de la moarte, a se lupta pentru schimbarea unei legi (L258/2013) pe care o consideră nedreaptă și a educa o populație cu o mentalitate înapoiată, nedemnă de un stat european. De cealaltă parte stau ”întreprinzătorii” care imediat au înțeles că activitatea de ecarisaj este o adevărată fabrică de bani și au transformat-o într-o afacere de succes care merge ”brici”, pe mulți bani publici. Printre afaceriști sunt și medici veterinari (puțini, din fericire) care până în 2017 își ofereau serviciile către primării prin firmele pe care le dețineau, apoi, pentru că legea s-a schimbat, fiindu-le interzisă administrațiilor locale asocierea cu SRL-uri, s-au transformat peste noapte în ”asociații de salvare” și astfel au reușit să mențină deschisă conducta de bani care le asigură viitorul și bunăstarea.

Ce ar fi putut face cu banii în cazul descris mai sus administrațiile locale care au preferat să stea liniștite și să ajute (din buzunarul cetățenilor, până la urmă) la perpetuarea unei afaceri clădită pe suferința unor animale și a oamenilor care trec printr-un adevărat iad, își reduc timpul alocat familiilor, strâng nopți nedormite, fac mii de kilometri prin ploaie, arșiță sau frig și cheltuie la rândul lor bani cu nemiluita pentru a salva acești câini? Păi vă spun eu: de 1,4 milioane de lei se puteau face peste 9.300 de sterilizări într-un singur an și astfel reușeau să stopeze înmulțirea și abandonul acestor animale. Iar aceste cifre se referă doar la 15 comunități locale, din sutele aflate pe teritoriul acestei țări.

O țară ale cărei autorități preferă, de 7 ani, să plătească bani grei pentru uciderea patrupezilor prin eutanasiere, în loc să rezolve problema prin sterilizări și amenzi usturătoare pentru cei care abandonează câini. Nu e asta cea mai mare problemă a României, este adevărat, dar e una care ne arată clar cam la ce nivel suntem ca civilizație!

Ioana SFÂRLEA

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI