Fostul premier Florin Cîțu: „Bruxelles-ul pune umărul la criza României. Manualul grec, rescris la București”

Florin Cîțu: „Bruxelles-ul pune umărul la criza României. Manualul grec, rescris la București”

„Bruxelles-ul pune umărul la criza României. Manualul grec este rescris la București”, atrage atenția fostul premier Florin Cîțu.

„Tragedia nu este că nu știm ce urmează. Tragedia este că știm – și totuți construim criza pas cu pas, cu fiecare țintă de deficit ignorată.

Comisia Europeană a petrecut opt ani ignorând măsluirile fiscale ale Greciei. Unsprezece deficite raportate greșit, cinci avertismente de la Eurostat — și nimic. „Dialog constructiv” în loc de aplicarea regulilor. Prelungiri în loc de consecințe.

Până când, în 2009, „a apărut” un deficit de 12,5% și întreaga zonă euro a fost aproape să se prăbușească.

Astăzi, Comisia repetă schema cu România.

Șmecheria cu cifrele bugetelor

Țintele de deficit ale României pentru 2025 au devenit o gluma proastă pe spatele romanilor:

• Angajamentul inițial: 7% (cash)

• Ținta revizuită: 8,4% (cash)

• Ținta ESA (cea care contează de fapt pentru regulile UE): încă nemenționată

Guvernul vorbește despre deficitul cash. Bruxelles-ul evaluează ESA. Evident ca toată lumea se preface că diferența nu există.

În același timp, Banca Națională tolerează o inflație de aproape 10% (9,88% în septembrie) și menține dobânda de politică monetară la 6,5%. Ratele reale sunt negative cu peste 3 puncte procentuale.

Represiune financiară pe față — cei care economisesc subvenționează împrumuturile guvernamentale, în timp ce creșterea PIB-ului nominal reduce artificial valoarea deficitului ca procent din PIB. Nu e finanțare monetară directă, dar e cea mai apropiată variantă.

Manualul grec, rescris la București

Modul de „lucru” al Comisiei Europene cu Grecia este respectat la virgulă:
Grecia (2001–2009):

• Deficite peste 3%

• Ținte ratate, apoi revizuite, apoi ratate din nou

• Manipulare statistică

• Acomodare din partea băncii centrale

• Bruxelles-ul emite avertismente, dar acceptă amânări

• Guvernul grec sărbătorește fiecare „negociere de succes” cu Comisia, când aceasta tolerează un nou derapaj fiscal
România (2025):

• Deficite cu mult peste 3% — și în creștere

• Ținte ratate, apoi revizuite, apoi ratate din nou

• Confuzie strategică între cash și ESA

• Acomodare din partea băncii centrale prin dobânzi reale negative

• Guvernul român se laudă că a „convins Comisia” să accepte încă un derapaj bugetar. Super afacere. Mulțumim din inima partidului iubit. O sa avem de plătit o datorie mai mare la dobânzi mai mari pe o perioada mai mare de timp.

Când un guvern se laudă că a convins Bruxelles-ul să închidă ochii, înseamnă că regulile au devenit opționale.

Costul real

Eșecul Comisiei nu este doar fiscal — este politic.

De fiecare dată când Bruxelles-ul aprobă un nou „plan de ajustare”, atât guvernanții, cât și cetățenii învață aceeași lecție: regulile nu contează, contează doar puterea de negociere.

Când criza va veni — și va veni, pentru că matematica nu poate fi păcălită — Bruxelles-ul va declara că este „șocat”. Cum s-a întâmplat asa ceva? Vor urma condiții dure, discursuri despre „reforme structurale” și lecții de „responsabilitate fiscală” (same old, same old).

Iar românii vor întreba, pe bună dreptate: unde ați fost în ultimii cinci ani?

Ceea ce nu vrea sa înțeleagă nimeni este ca așa se construiește euroscepticismul — ignorând regulile, una câte una.

Ce urmează

Recomandările Comisiei Europene sunt deja scrise. Știm ce vor spune, pentru că guvernul român nu se mai oprește din sărbătorit:

• o nouă prelungire;

• o altă „traiectorie de ajustare”;

• promisiuni vagi despre disciplină „în anii următori”;

• limbaj tehnic care ascunde capitularea politică.

Comisia se va preface că regulile ei mai înseamnă ceva.

Guvernul român se va preface că plănuiește să se conformeze.

Ambele instituții se vor preface că aritmetica fiscală se va îmbunătăți cumva de la sine.

Nu se va îmbunătăți!!!

Grecia a primit opt ani de prelungiri înainte ca realitatea să o ajungă din urmă. Criza care a urmat a distrus o generație și a zguduit întreaga Uniune.
Câți ani va primi România până când situația va exploda? Și va învăța Bruxelles-ul ceva de data aceasta? Foarte foarte puțin probabil.

P.S: Când, în cele din urmă, ce de la CE se vor întreba de ce românii și-au pierdut încrederea în instituțiile europene, ar trebui să recitească propriile rapoarte din 2025. Toate avertismentele erau acolo. Pur și simplu au ales să nu le aplice”, afirmă Florin Cîțu într-o postare în mediul online.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI