Fostul deținut politic Simion Drăgoi a povestit în fața de zeci de tineri suferințele îndurate în comunism: ”Mi-au pus ochelarii de tablă și am plecat”

Simion Drăgoi, la cei 86 de ani ai săi, este unul dintre cei care au suferit de pe urma convingerilor sale contrare regimului comunist. A fost unul dintre membrii Ligi Anticomuniste din Alba Iulia, o organizație care a luat fiinţă în toamna anului 1949, fiind fondată exclusiv de elevi ai liceelor Teoretic şi Comercial din Alba Iulia.

Entuziaşti, generoşi şi plini de curaj, ei au dorit ca la numai 16, 17 sau 18 ani să reacţioneze împotriva instaurării dictaturii comuniste în România. Pentru activitatea sa în cadrul acestei organizații, a fost condamnat la 8 ani de închisoare. Simion Drăgoi a povestit experiența sa din temnițele comuniste în cadrul evenimentului „Partidul te vrea tuns – Comunismul românesc între mit și realitate”, organizat de Asociația „Forum Apulum”, cu sprijinul Muzeului Unirii și a Asociației „EU-RO Dinamic”. Conferințele au loc în perioada 14 – 17 iunie, la Alba Iulia, în spațiul public dintre Muzeu și Sala Unirii. Peste 150 de persoane, majoritatea tineri, au venit în fiecare seară pentru a participa la eveniment.

„Mi-au zis: te îmbraci, îți iei un schimb și vii cu noi. (…) La marginea trotuarului, era mașina în care m-au urcat, mi-au pus ochelarii de tablă și am plecat. (…) M-au pus într-o cameră unde aveam voie doar să șed pe bancă și dacă am nevoie de ceva să ridic două degete sus și vine organul căruia să-i spun la ureche ce am de spus. Organul era un securist. Așa am stat trei zile. De mâncare mi-au dat o singură dată o ciorbă de varză acră și sărată. Doar am gustat-o, am simțit cum este și n-am mai mâncat-o pentru că nu mi-au dat nici lingură, nici ochelarii de tablă nu mi-au dat jos și le-am spus că nu pot să mănânc – am refuzat-o”, a spus Simion Drăgoi cu referire la arestarea sa.

Securiștii au mers până acolo încât au arestat o altă persoană în locul său, care avea același nume. „A fost arestat un alt coleg ce a fost bătut în locul meu ca să recunoască și el nu știa nimic. Al doilea, tot la fel. Un alt coleg, cu același nume”, a spus fostul deținut politic. Acesta este emoționat și acum, după atâția ani, atunci când vorbește despre plecarea tatălui său de acasă: „N-a mai venit acasă tata. De teamă să nu-l aresteze. Au venit seara, au venit noaptea, au venit a doua zi să-l caute, au întrebat, au venit după aceea mereu să-l găsească și nu l-au găsit, nu l-au arestat. (…) Dacă a văzut că e vorba despre arestare și ce s-a întâmplat cu ceilalți, n-a mai venit acasă, a plecat și plecat a fost aproape doi ani”.

În a doua seară a evenimentului au vorbit profesorii Daniela Cetean, de la Colegiul Național ”Horea, Cloșca și Crișan” și Adrian Simion, de la Colegiul Economic, respectiv istoricii arheologul George Bounegru și istoricul Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia. „Și noi am fost dintre cei care am fost spălați pe creier. Am fost obligați să credem că Elena Ceaușescu, chiar dacă ea avea două clase, ca trenul, era într-adevăr, savant de renume mondial. Eram obligați să credem că nimeni în afară de tovarășul nu poate să conducă România. (…) De ce mă bucur că am trăit 9 ani în comunism? Pentru că, spre deosebire de copiii mei, de la școală, eu am termen de comparație. Lor li se pare ceva cât se poate de normal ca să schimbe jeanșii în fiecare zi. Eu i-am văzut în 1992 aduși din Turcia.”, a spus Adrian Simion.

„Este bine ca elevii să știe despre această perioadă, să știe cât sunt ei de norocoși, ce fericiți sunt că trăiesc într-o lume liberă în care pot veni îmbrăcați la școală cum vor, că pot să vorbească, pot să vină cu părul lung la școală, că pot să vadă orice film, că pot să călătorească și asta e un lucru fabulos și că pot să vorbească și să întrebe despre lucruri care înainte de ’89 ne erau prohibite”, a precizat Daniela Cetean.

„Să știți că până în ’90, n-am știut că bananele se mănâncă doar când sunt galbene. Le mâncam doar verzi. […] De abia după ’90 mi-am dat seama că bananele au un alt gust”, a afirmat Liviu Zgârciu. George Bounegru a relatat cum se făcea admiterea la facultate: „Plecată dintr-o familie cu șapte copii, a mers să dea examen la Facultatea de Filologie, la București. […] Tovarășa candidat, la Limba Română știi, ești bună, la Socialism Științific, pentru că al doilea examen era din Socialism, nu prea, dar ar fi păcat de dumneata, așa că mergi acasă și spune-i tatălui dumitale să intre în CAP, să dea cei doi cai și patru boi negri și apoi să te întorci ca să fii studentă”.

Evenimentul cuprinde momente la fel de interesante și în ultimele două zile. Vineri, de la ora 21.00, se desfășoară conferința „Cultul personalităţii în comunism”, în cadrul căreia va vorbi conf. univ. dr. Valer Moga, de la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Ulterior va avea loc proiecția filmului documentar (scurt metraj) „Coreea de Nord, nimic de invidiat” (realizator Adelin Petrişor) și alte documentare despre comunism. Sâmbătă, începând cu ora 21.30, va fi proiectat filmul de lung metraj „Nunta Mută” (regizor: Horaţiu Mălăele). În cazul în care vremea nu permite desfășurarea evenimentelor afară, acestea vor fi mutate în incinta complexului muzeal Principia din Piața Cetății.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI