Fosta clădire a Administraţiei Finanţelor Publice Ocna Mureş riscă să se prăbuşească din cauza reconfigurării solului!

Fostul sediu al Administraţiei Finanţelor Publice din Ocna Mureş, situat în imediata apropiere a lacului sărat format în urma prăbuşirii scoarţei terestre în vecinătatea magazinului Plus, în decembrie 2010, este serios afectat, în continuare, de noua reconfigurare a solului. Bunurile din sediul Administraţiei Financiare au fost evacuate imediat după prăbuşirea din decembrie 2010, alături de cele din două locuinţe şi dintr-o florărie, construcţii aflate în apropierea zonei în care s-a surpat galeria unei foste mine de sare. Între timp, casa particulară, înghiţită pe jumătate de crater, alături de întregul supermarket Plus, a fost demolată de autorităţi iar florăria evacuată atunci a fost refuncţionalizată, după ce s-a constatat că incinta nu prezenta pericol de prăbuşire. Finanţele Publice s-au desfiinţat în Ocna Mureş (nu din cauze naturale ci din cauze… guvernamentale!) iar acum oamenii trebuie să se deplaseze până la Aiud să-şi plătească taxele către stat.
În schimb, fostul sediu al finanţelor se îndreaptă încet spre dispariţie. Pe clădirea renovată, înzestrată cu geamuri termopan, se pot observa fisuri majore în zidărie, semn că subsolul încă lucrează şi afectează serios fundaţia. În plus, în curtea fostului sediu pământul se “lasă” încetul cu încetul, provocând dislocarea structurilor din beton, atât la gardul împrejmuitor cât şi la fundaţia clădirii. Diferenţa de nivel faţă de strada Mihai Eminescu este acum de circa un metru. În imediata vecinătate se află strada Mihai Eminescu (intersecţia cu Nicolae Iorga) grav afectată în decembrie 2010 de formarea craterului Plus. Autorităţile locale au reconsolidat şi au finalizat în această primăvară structura străzii Eminescu (afectată pe circa 150 m lungime şi circa… 2 m în adâncime!) şi au redat-o circulaţiei rutiere. Deocamdată, doar în forma pietruită, pentru a verifica în timp dacă vibraţiile de la maşinile de tonaj greu vor provoca din nou fisuri în infrastructura rutieră. Probabil că acestea sunt aşteptate să apară în condiţiile în care şoseaua este flancată de două gropi, cea conturată deja şi care adăposteşte lacul sărat din zona Plus (alimentat de scurgerile de pe versantul Banţa) şi cea în devenire, din curtea fostului sediu al finanţelor publice (şi care este adâncită în continuare şi de apele pluviale ce se scurg de pe dealul Hagău, cartierul Uioara de Sus). Pe tot teritoriul afectat de prăbuşirea din decembrie 2010, atât în zona de pericol A cât şi în cea de pericol B, specialiştii de la Cluj şi Bucureşti au forat şi au montat aparatură de monitorizare a mişcărilor solului şi a calităţii acestuia.
Canalele de gardă ale oraşului sunt în continuare colmatate iar în cele pe care le-am văzut orăcăie broaştele, fie că sunt situate în spatele fostei firme de fermentare a tutunului fie în preajma zonelor cu case din oraş. La fiecare ploaie, apele dulci îşi găsesc loc de scurgere exact ca acum trei ani. Primăria Ocna Mureş a alocat pentru anul 2013 în jur de două milioane de lei pentru reconstruirea acestor canale de gardă şi completarea reţelei de canale de gardă. Primarul oraşului Ocna Mureş, Silviu Vinţeler, a declarat că în toamna acestui an va scoate la licitaţie şi lucrarea de execuţie a acestor canale de gardă. (ocnamuresinfo.ro)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăreste Ziarul Unirea pe ȘTIRI GOOGLE