Focul de Sumedru, sărbătoare arhaică înainte de Sfântul Dumitru: Se aprind focuri, iar oamenii se adună în jurul acestora

Focul de Sumedru este una dintre cele mai vechi tradiții românești și are loc în fiecare an, în noaptea de 25 spre 26 octombrie, înainte de sărbătoarea Sfântului Dumitru, când se aprind focuri, iar oamenii se adună în jurul acestora.

Citește și: La mulți ani Mitică! Mesaje haioase de Sfântul Dumitru. Felicitări şi urări de „La mulţi ani” pe care le puteţi trimite celor dragi de ziua numelui

„Hai la focu` lui Sumedru, că a prins Dumitru iedu`!” sau „Hai la focu` lui Sumedru, c-a tăiat popa iedu` / Și ne dă și nouă câte-un kg sau două!” sunt versuri cântate de tinerii care se strâng în jurul focului.

Săritura prin flăcări este un semn al curajului și al vitejiei

Focul este aprins de către tineri. Conform tradiției, aceștia se strâng într-un loc înalt al localității unde fac un foc din vreascuri, paie, cânepă, cetină de brad și din tulpina unui arbore tăiat din pădure.

Citește și: MESAJE de SFANTUL Dumitru: Felicitări, urări, SMS-uri pe care le poți trimite celor care își sărbătoresc onomastica

„În seara zilei de 25 octombrie, ei dau foc unei grămezi și strigă de câteva ori: <Hai la focu` lui Sumedruuuu…!>, vestind în acest fel întreaga colectivitate a satului despre începerea serbării. Sosesc în grupuri fetele, femeile, apoi bătrânele și bătrânii, cu coșuri pline de bunătăți. Gospodinele își oferă una alteia și împart copiilor covrigi, colaci, mere, pere, împletituri, păpuși, nuci și alte produse din recolta anului respectiv.”, spune cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu.

Focul lui Sumedru este asociat cu sosirea frigului și a iernii, iar fiecare etapă de desfășurare a obiceiului are o semnificație aparte.

„Curățirea grădinilor de resturi vegetale este ultima lucrare agricolă de toamnă; aprinderea focului înseamnă purificarea prin ardere; săritura prin flăcări este un semn al curajului și al vitejiei; oferirea produselor agricole este un prinos de recunoștință adus naturii pentru dărnicia sa”, scrie cercetătorul argeșean Sorin Mazilescu în cartea „Studii etnologice publicistică asupra etnozonei Argeș-Muscel”.

Un vechi obicei românesc spune că în ajun de Sfântul Dumitru, tinerii care vor să se căsătorească în decursul anului următor, trebuie să sară peste flăcările focului lui Sumedru. Se mai spune și că cei care sar peste foc vor fi sănătoși tot anul.

Când focul este aproape stins, conform tradiției, fiecare participant trebuie să ia câte un tăciune pe care să îl arunce în livadă pentru a obține roade bogate anul viitor. De asemenea, acest lucru reprezintă și faptul că vremea se răcește și gospodarii trebuie să aprindă focul în sobe.

O superstiție a ajunului Sfântului Dumitru spune că dacă în noaptea de Sumedru oile se culcă în grămadă, atunci iarna va fi grea. Dacă oile dorm răsfirate, atunci iarna va fi blândă. Se spune și că dacă gutuile și nucile sunt din abundență, atunci va veni o iarnă grea.

Citește și: MESAJE DE SFÂNTUL DUMITRU: Urări, felicitări şi sms-uri de LA MULȚI ANI pe care le poți trimite celor dragi

Focul are rol purificator şi protector, apărând împotriva relelor, necazurilor şi ţinând la distanţă fiarele codrilor. Se crede totodată că şi morţii vin să se încălzească la aceste focuri. În acelaşi timp, focul este menit să apere copiii care dănţuiesc în jurul lui sau sar peste el când văpaia se domoleşte. Cei tineri sar peste foc, chiuie şi joacă, în speranţa că se vor căsători în curând. În gospodăriile autohtone, femeile au datoria de a împărţi copiilor fructe uscate, mere, nuci, covrigi, iar în biserici se ţin slujbe speciale.

Conform scrierilor teologice, Sfântul Dumitru este considerat şi patronul păstorilor. Este ziua în care ciobanii află cum va fi iarna. Aceştia îşi pun cojocul în mijlocul oilor şi aşteaptă să vadă ce oaie se va aşeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarna va fi bună, iar dacă se va culca o oaie albă, iarna va fi aspră.

Ce nu ai voie să faci

În această zi de mare sărbătoare, marcată cu cruce roșie în calendar, există anumite lucruri care sunt strict interzise, dacă vrei să-ți meargă bine. Se spune că de sărbătoarea Sfântului Dumitru nu este bine să lucrezi, altfel vei avea necazuri. De asemenea, nu este bine să te cerți cu cineva sau să te superi. Totodată, nu se coase, nu se tricotează, nu se spală și nici nu se mătură gospodăria.

Tradiția mai spune că de sărbătoarea Sfântului Dumitru nu ai voie să te zgârcești la bani sau la alimente. Nu ai voie să refuzi săracii și nu trebuie să treacă ziua fără să faci o faptă de milostenie.

Conform datinei, Sfântul Dumitru este patronul păstorilor. La această dată, căldura intră în pământ şi gerilă începe să-şi arate colţii. Dacă Sfântul Gheorghe are grijă ca la ziua lui să fie codrul înverzit, Sfântul Dumitru are grijă să-l facă negru, adică să-l desfrunzească.

De Sfântul Dumitru nu ai voie să folosești pieptănul, în caz contrar, vei atrage necazuri și primejdii.

În Bucovina, tradiția spune că cine seamănă usturoiul după ziua de Sf. Dimitrie va avea anul viitor parte numai de pagubă Cine are datorii ar trebui să le plătească până la Sf. Dimitrie pentru a-i merge bine tot anul viitor.

Femeile trebuie să împartă copiilor fructe uscate, covrigi, mere și nuci. În anumite zone ale țării, pentru sufletul celor morți, se împarte grâu fiert în lapte și colivă De ziua Sf. Dumitru se taie coama cailor tineri, până la trei ani, pentru ca aceasta să crească lungă și frumoasă. În Oltenia, tradiția spune că dacă respecți toate tradițiile sărbătorii, vei fi ocrotit și protejat de necazuri.

În noaptea de Sânmedru, dacă este lună plină și senin, iarna va fi bună; iar de nu va fi luna plină, ci nor sau ploaie, este semn că iarna va fi grea și zăpezile mari.

De ziua Sf. Dumitru se taie coama cailor tineri, până la trei ani, pentru ca aceasta să crească lungă și frumoasă În Oltenia, tradiția spune că dacă respecți toate tradițiile sărbătorii, vei fi ocrotit și protejat de necazuri. În noaptea de Sânmedru, dacă este lună plină și senin, iarna va fi bună; iar de nu va fi luna plină, ci nor sau ploaie, este semn că iarna va fi grea și zăpezile mari.

În credinţa populară, anul este împărţit în două anotimpuri: vară şi iarnă. Dacă Sfântul Gheorghe „încuie” iarna şi înfrunzeşte întreaga natură, Sfântul Dumitru desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele. Există credinţă că, în ziua Sf. Dumitru, căldura intră în pământ şi gerul începe să-şi arate colţii.

Străpuns cu suliţe

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie este cinstit pe data de 26 octombrie. A trăit în timpul împăraţilor Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305). Din viaţa sa, înscrisă în Sinaxare, aflăm că a fost fiul prefectului din Tesalonic. Datorită calităţilor sale este numit după moartea tatălui său, guvernator al Tesalonicului. Ţinând seama de faptul că Dimitrie nu a ascuns că este creştin, a fost întemniţat. În vremea aceea, creştinii erau trimişi ca pedeapsă să lupte cu gladiatorii.

În aceste lupte, creştinii erau victime sigure. Potrivit tradiţiei, Nestor, un tânăr creştin, cere binecuvântarea de la Sfântul Dimitrie să-l omoare pe Lie, gladiatorul favorit al împăratului, pentru a pune capăt luptelor sângeroase. Dimitrie îl va însemna cu semnul sfintei cruci pe frunte şi îi va spune: „Du-te şi pe Lie îl vei birui, iar pe Hristos îl vei mărturisi”.

Prin rugăciunile Sfântului Dimitrie, Nestor reuşeşte să-l străpungă cu lancea pe Lie. La finalul acestei lupte, împăratul Maximian porunceşte ca lui Nestor să i se taie capul, iar Dimitrie să fie străpuns cu suliţele. Din trupul lui Dimitrie nu a curs sânge, ci mir tămăduitor de boli.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI