Falimentul turismului romănesc, „radiografiat” de analistul economic Adrian Negrescu: „Se vede, poate cel mai bine, în cifrele comparative cu Bulgaria”

Falimentul turismului romănesc, „radiografiat” de analistul economic Adrian Negrescu: „Se vede, poate cel mai bine, în cifrele comparative cu Bulgaria”

Analistul economic Adrian Negrescu consideră că falimentul turismului romînesc este o certitudine și că acesta „Se vede, poate cel mai bine, în cifrele comparative cu Bulgaria”.

„Anul trecut, noi am primit 2,1 milioane de turiști în timp ce bulgarii au atras 13 milioane. Luați în calcul că mai mult de jumătate dintre străinii care au ajuns în țara noastră au venit în scop de afaceri, nu pentru distracție.

Cu frunză sau fără frunză, eterna și fascinanta Românie este o destinație nefrecventabilă de turiștii străini. Motivele sunt aceleași de zeci de ani – o infrastructură hotelieră învechită, o infrastructură de transport demnă de anii ’60 și servicii, în multe cazuri, de proastă calitate.

Citește și: Analistul economic Adrian Negrescu: „În 2024, investițiile nete în economie au scăzut cu 4,9% față de 2023. Au spart peste 50 de miliarde de euro”

Hotelurile cu adevărat bune de pe Litoral sau de pe Valea Prahovei le numeri pe degete, iar serviciile all-inclusive sunt, în majoritatea locațiilor din țară, o poveste proastă, cu iz de Protecția Consumatorilor.

Ce le oferim noi turiștilor străini în materie de distracție? Prea puțin. Un litoral de pe care au dispărut teatrele, cinematografele, restaurantele cu program artistic de calitate (manelele sunt în prim-plan), parcurile de distracție de calitate.

Avem, din păcate, prea multe hoteluri în care parcarea reprezintă o adevărată aventură. Ori nu găsești locuri la hotel, ori dacă parchezi pe locurile trasate de primării ești taxat mai scump ca la Monte Carlo.

Puținele obiective turistice le numeri pe degete, sunt excesiv de aglomerate și foarte scumpe. În marea lor majoritate, nu sunt promovate, iar zona de gift-uri, de produse promoționale pare încremenită în anii ’90.

N-are sens să vorbim despre plajele de pe Litoral care și-au pierdut farmecul prin extinderea cu iz industrial care le-a transformat în zone nefrecventabile. Ce s-a întâmplat în Mamaia reprezintă o adevărată tragedie pentru turism, la fel și în multe alte stațiuni din Sudul litoralului. Să extinzi plajele fără un minim de gândire urbanistică, care să permită dezvoltarea unor servicii HORECA, demonstrează amatorismul celor care conduc turismul românesc.

Valea Prahovei? O zonă interzisă pentru turiștii străini care vin în mod organizat. Cum să îi duci cu autocarul și să stea 6-7 ore în trafic? Îi duci cu trenurile atacate cu pietre și care se opresc din cauza defecțiunilor? Sau poate că îi duci cu elicopterul?

Da, există și hoteluri care mențin un standard de calitate occidental, dar le numeri pe degete. În rest, din păcate, turismul românesc este prizonierul voucherelor de vacanță – un instrument prin care statul a ținut mediul de afaceri pe linia de plutire dar cu consecințele de rigoare – prețurile au crescut speculativ iar serviciile sunt cel puțin discutabile.

Dacă tot vorbim de vouchere, cred că acestea trebuie extinse și crescută valoarea lor. În plus cred că acest tip de ajutor pentru bugetari și mediul de afaceri din turism trebuie nișat pe perioadele de extrasezon când hotelurile sunt pustii – îi obligi, practic, pe patroni să inventeze servicii și produse de distracție – și le focusezi pe zona de turism balnear, pentru sănătate, scopul fiind acela de a revitaliza și alte zone înafară de Valea Prahovei și Litoral.

Turismul românesc trăiește, din păcate, din amintiri, din perioada excelentă din anii 70-80. O spun în cunoștință de cauză pentru că, atunci când eram adolescent, am lucrat în turism, pe litoral.

Un lucru este sigur, din punctul meu de vedere. Cei pe care îi plătim să conducă turismul românesc dau dovadă de amatorism, iar efectele le vedem în cifrele statistice.

În loc să reprezinte un vector de creștere economică, turismul românesc devine, tot mai mult, o afacere speculativă cu un puternic accent de evaziune”, este de părere Adrian Negrescu.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI