Fabrica de Zahăr Bod – partenerul numărul unu al cultivatorilor de sfeclă de zahăr din judeţul Alba

Fabrica asigură fermierilor care încheie contracte ferme prefinanţarea sămânţei de sfeclă, a erbicidelor şi îngrăşămintelor, iar la recoltare asigură transportul şi încărcarea la locul de depozitare. Pentru fiecare tonă de sfeclă predată se plăteşte un preţ de 40 de euro pe tonă, iar cultivatorii care obţin o cantitate de peste 40 de tone/ha primesc un bonus. Pentru fiecare hectar de sfeclă cultivată se asigură o subvenţie de 630 de euro, astfel că, din start, cultura este aproape profitabilă.

În judeţul Alba, cultura de sfeclă de zahăr a ocupat suprafeţe însemnate, fiind o cultură tradiţională ce a asigurat venituri însemnate agricultorilor atât înainte de 1989 cât şi în primii ani ai noii orândurii sociale. Datorită suprafeţelor mari ocupate cu această cultură, între 3000-5000 de hectare, tradiţiei, experienţei şi a veniturilor obţinute, la Teiuş a fost construită o mare şi modernă Fabrică de zahăr, cu o capacitate de procesare de 1000 tone de sfeclă pe zi. Din păcate, fabricile de zahăr din România au fost falimentate şi lichidate de noii “investitori strategici”, ce au acaparat toată industria românească şi au pus-o pe butuci. Lovitura de graţie a primit-o însă industria zahărului din România, odată cu înstrăinarea cotei naţionale de zahăr în alte ţări producătoare ale UE. Aşa s-a ajuns ca la ora actuală din 34 de fabrici de zahăr, în ţară să mai existe doar 4 fabrici de zahăr, din care doar una cu capital integral românesc. Cea mai modernă şi mai performantă dintre acestea este Fabrica de zahăr de la Bod.

Singura  fabrică de zahăr cu capital integral românesc se prezintă cultivatorilor din Alba
Fabrica de zahăr Bod a fost construită în anul 1889, la 11 km de Braşov şi 3 km de comuna Bod, pe malul râului Bârsa, în inima Transilvaniei. Ulterior, Fabrica de zahăr a trecut prin două războaie mondiale, Unirea de la 1918, două cutremure puternice (1940 şi 1977), două reconstrucţii, naţionalizarea, ani secetoşi, incendii şi inundaţii, lipsa de apă pentru fabricaţie din cauza secării Bârsei şi multe alte calamităţi, supravieţuind de fiecare dată tocmai datorită capitalului existent în vistieria patronatului. Mai mult de atât, a supravieţuit colapsului şi jafului economic ulterior Revoluţiei ro­­mâ­ne de la 1989, datorită capitalizării firmei de către proprietarul acesteia, familia Tartaga, care a fundamentat un întreg mecanism de sustenabilitate socială şi economică în regiune.
SC FABRICA DE ZAHĂR BOD SA este una dintre cele patru fabrici producătoare de zahăr din ţară, fiind singura societate de acest tip cu capital integral românesc şi având arondată cea mai mare arie de cultivare a sfeclei de zahăr. Cultura sfeclei de zahăr reprezintă principala cultură agricolă din judeţele Braşov, Covasna şi Harghita, fiind singura activitate agricolă eficientă cu rezultate sigure şi constante. De menţionat este că 80% din cultura agricolă a judeţelor Braşov şi Covasna este dată de sfeclă de zahăr şi cartof, astfel încât populaţia rurală din aceste zone depinde în mare parte de cele două culturi. De precizat că Fabrica de Zahăr Bod a susţinut cultivarea sfeclei de zahăr şi în judeţele limitrofe, respectiv în Sibiu şi Alba.
Peste 780 de ferme mari plus 1200 ferme mici sunt implicate în procesul agricol al culturii de sfeclă de zahăr, acestea furnizând materia primă necesară producţiei anu­ale. Conform evidenţei AJOFM Braşov, fermele antemenţionate susţin un număr de circa 17.000 de angajaţi care au un loc de muncă stabil datorită funcţionării societăţii. Aceste date relevă importanţa fabricii sub aspect economic şi social în judeţele menţionate.
Datorită procesului de retehnologizare, Fabrica de Zahăr Bod are cel mai înalt randament de prelucare, clasându-se printre primele 30 din Uniunea Europeană cu privire la clasamentul eficienţei procesării sfeclei de zahăr şi având un număr permanent al angajaţilor de aproximativ 320.

Pentru investitori – o oportunitate pentru o afacere durabilă
Potenţialii investitori au oportunitatea investiţiei într-o afacere foarte rentabilă, de perspectivă, cu rata de amortizare rapidă, în condiţiile în care preţul terenurilor agricole în România este mult sub cel al celor din Uniunea Europeană.
Fermierii cu experinţă în domeniul cultivării sfeclei de zahăr pot să privească cu interes spre investiţii în cultura sfeclei de zahăr într-o zonă cu teren agricol foarte fertil, propice culturilor de sfeclă, cartofi şi porumb, o zonă de o frumuseţe fabuloasă, în inima Transilvaniei, în condiţiile în care Fabrica Bod este interesată să sprijine şi să sta­bilească un parteneriat pe termen lung cu marii cultivatori întrucât gestionarea culturilor pe mari suprafeţe este mai profitabilă din punct de vedere financiar, logistic şi al politicilor agricole.
Fabrica de Zahăr Bod îşi propune să prefinanţeze sămânţa de sfeclă, erbicidele şi îngrăşămintele necesare pentru înfiinţarea culturii, iar la recoltare să asigure transportul şi încărcarea la locul de depozitare. Mai mult, cultivatorii de sfeclă care încheie contracte ferme cu Fabrica de Zahăr Bod trebuie să ştie că aceasta îşi propune să plătească un preţ foarte avantajos pentru fiecare tonă de sfeclă predată, iar pentru fiecare din cultivatorii care obţin o cantitate de peste 40 t/ha se va acorda bonus.
Prin investiţia făcută de către proprietar în achiziţia unor instalaţii de mare capacitate de curăţare a sfeclei de pământ şi încărcare în mijlocul de transport, direct în câmp, s-a uşurat munca cultivatorilor şi s-au diminuat cheltuielile acestora.
Aşadar, pentru anul 2014, cultivatorii de sfeclă de zahăr din judeţul Alba au un partener puternic, în Fabrica de Zahăr Bod, care le poate aduce venituri şi profituri sigure.(G.C.)

Investiţii masive în modernizare şi retehnologizare
În vederea retehnologizării fabricii, proprietarii au făcut investiţii în cuantum de aproximativ 20.000.000 de euro, printre ultimele numărându-se:

• O investiţie de 4,6 milioane de euro în centrala termică a fabricii, dar şi în echiparea cu utilaje ultramoderne de tip LOOS.
• O altă mare investiţie finalizată în 2012 o reprezintă noua secţie de condiţionare a zahărului, în valoare de 1,5 milioane de euro.
• De asemenea, a fost realizată investiţia de automatizare a procesului tehnologic şi laboratorul agricol precum şi achiziţionarea unor maşini de încărcat şi curăţat sfeclă tip MAUS, în valoare de 2,5 milioane de euro.
• Realizarea staţiei de epurare a apelor uzate şi menajere. De remarcat este faptul că FABRICA DE ZAHĂR BOD este printre fabricile de zahăr din ţară care îşi onorează obligaţiile faţă de mediu prin construirea unei staţii de epurare complexe de capacitate 50 l/sec. Valoarea investiţiei: 3 milioane euro.
  Cel mai important program investiţional care vine în întâmpinarea nevoilor fermierilor se referă la REALIZAREA UNUI SISTEM DE IRIGAŢII COMPLEX, DE ÎNALTĂ TEHNOLOGIE, care va acoperi o suprafaţă de 7000 ha, în zonele de cultură ale Fabricii de zahăr Bod, respectiv Braşov, Covasna, Harghita, Sibiu şi Alba, în valoare de 8.000.000 de euro, din care care sunt operaţionale sisteme de irigaţii ce acoperă 1500 ha.

Totodată, în planul de investiţii al fabricii, proprietarii, familia TARTAGA, au prevăzut începând cu anul 2013, construirea, pe lângă fabrică, a unei instalaţii de producere a bioetanolului, combustibil care ar putea înlocui cu succes motorina, această investiţie ridicându-se la o valoare de 25 de milioane de euro.
Prin planul de producere de combustibil din surse alternative, România se va încadra în procentul stabilit de UE pentru producerea de biocombustibil. În acest sens patronatul este interesat de crearea unui cadru partenerial cu investitorii interesaţi în cultivarea sfeclei de zahăr, în condiţiile în care piaţa terenurilor agricole se va liberaliza în România în 2014.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI