Rămâi conectat

Actualitate

Evaluare Naţională 2013, sesiunea pentru olimpici: Vezi subiectele şi baremele la Limba şi Literatura Română

Dragoş Suciu

Publicat

în

Absolvenţii claselor a VIII-a care participă la olimpiadele internaţionale au susţinut luni, 4 iunie examenul de Limba şi Literatura Română din cadrul sesiunii speciale a Evaluării Naţionale 2013. Cu toate că judeţul Alba nu are niciun reprezentant la această sesiune subiectele sunt de interes şi pentru elevii care pregătesc evaluările în perioada 25-27 iunie.

Ministerul Educaţiei organizează o sesiune specială a Evaluării Naţionale pentru absolvenţii claselor a VIII-a care participă la olimpiade şcolare internaţionale, olimpiade care se desfăşoară în timpul sesiunii normale a evaluării. Anul acesta, la sesiunea speciala s-au înscris 12 elevi. Opt participă la Olimpiada Balcanică de Matematică – juniori, iar patru la Festivalul Olimpic al Tineretului European.

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A

Anul şcolar 2012-2013

Limba şi literatura română

Varianta 6

  • · Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
  • · Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.

SUBIECTUL I (42 de puncte)

Citeşte, cu atenţie, textul:

Azi așa, mâine așa, poimâine se numește că-i duminică dimineață. Cine merge la sfânta biserică? Baba și cu fată-sa! Biata copilă a moșneagului, urgisită și necăjită, stă acasă și așa primește poruncă:

— Să stai și să faci mâncare, nici prea rece, nici prea fierbinte! Auzi?

— Bine.

Se duc ele la sfânta slujbă; fata moșneagului se urcă pe coșăr* și se uită. Ele cum ajung în fața pridvorului, s-apucă și ea și se duce la cei doi nucușori din grădină, răsădiți de mânuța ei, răsfirați a plâns, cu crengile frățește la pământ și, fiindcă acolo-i ședea norocul și ajutorul ei, face: „Descuieți-vă, nucușorilor!” Atunci, cât ai clipi, nici eu singur nu mai știu ce fel de lucruri scumpe auieșit de acolo: straie scumpe, cum nici la miresele împărăției nu se află, și trăsură și cai, care nici n-or fi cum s-or povesti, că lumea pentru ce are gură! Atâta numai că fata noastră, gătită așa de mândru, iacă intră și ea în sfânta biserică! Lumea socotea că-i crăiasă, nu de pe ici-de pe colea, ci crăiasa cea mai aleasă dintre crăiese! Cât despre feciorul împăratului, dumneavoastră aveți auz îndeajuns și vă puteți închipui mai bine decât mine ce fel îi juca gândul: dorul nu caută multă zăbavă, a pus stăpânire și pe inima împărătească și adică de ce nu? și să-l ardă focul de dor! Crăiasa cea frumoasă însă, drept să vă spun, nu s-a uitat mult la asta: ea a luat repede nafură*, a ieșit, și până una-alta, a fost acasă – tot fata moșului, care acum făcea mâncare pentru babă și pentru odorul ei! […] Și mâncarea era făcută, nici prea rece și nici prea fierbinte, cum e mai bunișoară pentru izbăvit de inimă rea.

— Dar oaleu! – zice fata babei – tu nici nu știi una!

— Dacă nu-mi spui, surioară dragă!

— D-apoi tu ce mai știi! Amarnic feciorul de împărat, dar mai mândră-i crăiasa ce-a venit azi la sfânta slujbă!

— De! Dacă eu, săraca, șed numai acasă!

(Nu cânta, băiete!, basm cules de D. Furtună)

*coșăr, coșar, s.n. – (pop.) îngrăditură de nuiele; magazie

*nafură, anafură, s.f. – bucățele de pâine care se împart credincioșilor la sfârșitul liturghiei

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: merge, poruncă, gătită. 6 puncte

2. Explică rolul virgulei în secvența: — Dacă nu-mi spui, surioară dragă! 6 puncte

3. Selectează două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care se referă la spațiul acțiunii. 6 puncte

4. Numeşte două moduri de expunere utilizate în text. 6 puncte

5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificația secvenței: Crăiasa cea frumoasă însă, drept să vă spun, nu s-a uitat mult la asta: ea a luat repede nafură, a ieșit, și până una-alta, a fost acasă – tot fata moșului, care acum făcea mâncare pentru babă și pentru odorul ei! 6 puncte

B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte (15-25 de rânduri), în care să caracterizezi personajul fata moșneagului din fragmentul de basm citat. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:

– să precizezi două mijloace de caracterizare a personajului ales;

– să ilustrezi două trăsături ale personajului cu exemple adecvate, selectate din fragmentul citat;

– să ai un conţinut adecvat cerinţei;

– să respecți limitele de spaţiu indicate.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Citeşte, cu atenţie, textul:

La Celei, pe malul nordic al Dunării, oamenii locuiesc neîntrerupt de mii de ani. Populaţiei neolitice i-au luat locul dacii, care au înălţat aici una dintre cetăţile lor: Sucidava. Apoi, romanii au întemeiat o aşezare civilă pe care împăratul Constantin cel Mare avea să o transforme în bază militară, menită să apere podul construit peste Dunăre în anul 328. Un mileniu şi jumătate de creşteri şi descreşteri: cucerită de huni în anul 447, cetatea renaşte pe vremea împăratului Iustinian, îngenunchează sub atacurile avaro-slave din secolul al VI-lea, după care, în vremea lui Mihai Viteazul, devine un punct de rezistenţă antiotomană. Pe aceste locuri s-a ridicat aşezarea Celei, azi un cartier al oraşului Corabia. În situl* arheologic rămas ca amintire, ziduri din calcar fosilier şi cărămidă romană, dezvelite cu migală de către arheologi, conturează feluritele construcţii din interiorul cetăţii: termele*, mai multe locuinţe, porţi şi turnuri … Plin de copaci, de iarbă şi de flori sălbatice, locul are înfăţişarea unei grădini secrete. Dar adevărata taină se află undeva sub pământ: aşa-numita fântână secretă. Un tunel de peste 25 de metri coboară, oblic, spre un izvor aflat la 18 metri adâncime.

(Mihaela Stănescu, Poveştile pământului ars, în revista Descoperă)

*sit (arheologic), s.n. – așezare arheologică; loc în care se efectuează săpături arheologice

*terme, s.f., pl. – băi publice la romani 

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:

– numele unui împărat de care se leagă istoria locului descris;

– rolul cetăţii Sucidava în vremea lui Mihai Viteazul. 4 puncte

2. Scrie numele autorului și titlul articolului din care este extras fragmentul dat. 4 puncte

3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa: Pe aceste locuri s-a ridicat așezarea Celei, azi un cartier al orașului Corabia. 4 puncte

4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: […] zidurile din calcar fosilier și cărămidă romană, dezvelite cu migală de către arheologi, conturează feluritele construcții din interiorul cetății. 4 puncte

5. Transcrie fiecare propoziţie din fraza următoare, precizând felul subordonatei: Populaţiei neolitice i-au luat locul dacii, care au înălţat aici una dintre cetăţile lor: Sucidava. 4 puncte

6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată predicativă, introdusă prin conjuncţia subordonatoare să. 4 puncte

B. Redactează o scurtă naraţiune de 80-150 de cuvinte (10-15 rânduri), în care să prezinţi o întâmplare reală sau imaginară petrecută în timpul unei excursii la un obiectiv istoric. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:

– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;

– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;

– să ai un conţinut adecvat cerinţei;

– să respecţi limitele de spaţiu indicate.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea – 2 p.)

Limba şi literatura română

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Varianta 6

  • · Se punctează oricare alte formulări / modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
  • · Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.

Nu se acordă fracţiuni de punct.

  • · Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat pentru lucrare.

SUBIECTUL I (42 de puncte)

A. 1. câte 2 puncte pentru notarea fiecărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate (de exemplu: merge – se duce, pleacă; poruncă ordin, dispoziție; gătită împodobită, aranjată) 3x2p=6 puncte

2. explicarea rolului virgulei în secvența dată (de exemplu: marchează grafic despărțirea unui substantiv în cazul vocativ de restul enunțului) 6 puncte

3. câte 3 puncte pentru selectarea a două cuvinte/grupuri de cuvinte care se referă la spațiul acțiunii (de exemplu: stă acasă; în sfânta biserică) 2x3p=6 puncte

4. câte 3 puncte pentru numirea a două moduri de expunere utilizate în text (de exemplu: naraţiunea, dialogul) 2x3p=6 puncte

5. prezentarea adecvată a semnificației secvenței, în limitele de spațiu indicate 6p./prezentarea parțial adecvată a semnificației secvenței, în limitele de spațiu indicate 3p./încercare de prezentare a semnificației secvenței 1p. 6 puncte

B. – câte 2 puncte pentru precizarea oricăror două mijloace de caracterizare a personajului indicat 2x2p=4 puncte

– câte 2 puncte pentru ilustrarea oricăror două trăsături ale personajului, cu exemple adecvate, selectate din fragmentul citat 2x2p=4 puncte

– adecvarea conținutului la cerință (claritatea și coerența ideilor; echilibru între componentele compunerii) 2p./conținut parțial adecvat 1p. 2 puncte

– respectarea limitelor de spaţiu indicate 2 puncte

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

A. 1. câte 2 puncte pentru formularea corectă a celor două enunţuri cerute (de exemplu: Istoria locului se leagă de numele împăratului Constantin cel Mare.; Cetatea Sucidava a fost un punct de rezistenţă antiotomană în vremea lui Mihai Viteazul.) 2x2p=4 puncte

2. câte 2 puncte pentru scrierea numelui autorului și a titlului articolului 2x2p=4 puncte

3. câte 1 punct pentru menţionarea fiecărei părţi de vorbire (pe – prepoziție simplă; aceste – adjectiv pronominal demonstrativ; azi – adverb de timp; Corabia – substantiv propriu)

4x1p=4 puncte

4. câte 2 puncte pentru precizarea fiecărei funcţii sintactice (conturează – predicat verbal; feluritele

– atribut adjectival) 2x2p=4 puncte

5. – câte 1 punct pentru transcrierea integrală a fiecărei propoziţii din fraza dată (Populaţiei neolitice i-au luat locul dacii; care au înălţat aici una dintre cetăţile lor: Sucidava) 2x1p=2 puncte

– precizarea felului propoziției subordonate transcrise: propoziţie subordonată atributivă 2 puncte

6. construirea unei fraze alcătuite din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată predicativă, introdusă prin conjuncţia subordonatoare să 4 puncte

– 1 punct pentru construirea unei fraze alcătuite din două propoziţii

– 3 puncte pentru construirea corectă a propoziţiei subordonate indicate introduse prin conjuncţia subordonatoare să

B. – relatarea unei întâmplări, respectând succesiunea logică a evenimentelor 4p./relatarea unei întâmplări, fără respectarea succesiunii logice a evenimentelor 2p. 4 puncte

– câte 2 puncte pentru precizarea fiecăruia dintre cele două elemente ale contextului spaţio-temporal

2x2p= 4 puncte

– adecvarea conţinutului la cerinţă (claritatea şi coerenţa ideilor; echilibru între componentele compunerii) 2p./conţinut parţial adecvat 1p. 2 puncte

– respectarea limitelor de spaţiu indicate 2 puncte

12 puncte se acordă pentru redactare, astfel:

unitatea compoziţiei 1 punct

coerenţa textului 2 puncte

registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului 2p./adecvarea parţială 1p. 2 puncte

ortografia (0-2 erori-3p./ 3 erori – 2p./ 4 erori – 1p./ 5 sau mai multe erori – 0p.) 3 puncte

punctuaţia (0-3 erori-2p./ 4 erori – 1p./ 5 sau mai multe erori – 0p.) 2 puncte

aşezarea corectă a textului în pagină 1 punct

lizibilitatea 1 punct


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Record istoric pentru România: Aproximativ 200 de km de autostradă și drumuri express construite în 2024

Bera Larisa

Publicat

în

Record istoric pentru România: Aproximativ 200 de km de autostradă și drumuri express construite în 2024 Pe finalul anului 2024, țara noastră atinge un record istoric în ceea ce privește construcția drumurilor express și autostrăzilor, respectiv aproape 200 de km. Ultimul record înregistrat, a fost în 2013, atunci când au fost inaugurați aproape 118 kilometri. […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea