Europarlamentar român, despre spitalele regionale pe bani europeni: „Nicăieri nu durează atât de mult”

Europarlamentar român, despre spitalele regionale pe bani europeni: „Nicăieri nu durează atât de mult”

Fostul comisar european Corina Creţu, în prezent europarlamentar, afirmă, referindu-se la proiectele spitalelor regionale pe care România vrea să le construiască pe bani europeni, că „fiecare ministru al Sănătăţii care a venit a vrut un alt proiect”. Ea spune că nicio altă ţară nu a avut nevoie de şapte ani pentru a ridica un astfel de spital.

Ea a dat ca exemplu situaţia proiectului spitalului regional Iaşi care a fost blocat la un moment dat din cauză că două comune au intrat în competiţie, fiecare dorind ca spitalul să fie amplasat pe teritoriul său.

„Nu mi se pare normal ca o regiune întreagă să o ţii în suspans pentru că două comune se bat pentru locul de amplasament. În 2018 s-au realizat studiile de fezabilitate de Banca Europeană de Investiţii, dar iată că suntem în 2022 şi de-abia acum se contractează firmele care vor lucra. Deci după 7 ani. Nicăieri nu durează atât de mult, adică după 7 ani se la semnarea contractului să nu ai nici măcar o groapă făcută, nu ai încă desemnate companiile care vor lucra”, a adăugat Corina Creţu.

Întrebată când crede că se vor realiza, în cele din urmă, aceste spitale, eurodeputatul spune că după 2027 banii se vor pierde.

„Acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă, cumva, o şansă istorică pentru că vine în plus faţă de alocaţiile pe care România oricum le avea ca membră a Uniunii Europene, care sunt de peste 30 de miliarde de euro. Cu ambele programe, România este foarte întârziată, inclusiv în ceea ce priveşte absorbţia 2014-2020. Deci avem 29 de miliarde de euro PNRR, avem o alocaţie de peste 30 de miliarde de euro pentru 2021-2027 (…) dar încă România nu a început să implementeze 2021-2027, nu are încheiate acordurile de parteneriat. Acuma cu România domnului Boloş poate că se va accelera, pentru că suntem foarte întârziaţi. Spania şi Franţa au atras deja miliarde de euro atât din PNRR cât şi din 2021-2027, au încheiat primele jaloane în schimb România va trimite prima cerere de plată de-abia în luna mai”, a afirmat europarlamentarul Corina Creţu duminică, la Prima Tv.

Fostul comisar european spune că în perioada în care deţinea această funcţie a constatat „lipsa proiectelor mature” dezvoltate de România pentru a accesa bani europeni, ea arătându-se convinsă că România se confruntă şi în prezent cu această problemă, ea vorbind în acest context despre „ideea de a face întotdeauna proiecte mici, doar pentru a mulţumi toţi primarii, fără o viziune de dezvoltare de ansamblu pentru România”.

„În 2019, când am plecat eu din funcţia de comisar, aprobasem toate proiectele pe care România le depusese. Am aşteptat proiectele spitalelor regionale, au fost depuse după ce am plecat eu. Nici acuma nu e depusă cerere de finanţare pentru niciuna din autostrăzi, autostrada Moldova sau Unirii, este vorba de Târgu Mureş-Iaşi – Ungheni. Deci nu sunt depuse cereri de finanţare, e adevărat că am înţeles că se lucrează şi după aceea urmează să fie depuse cererile. În mod normal, se face invers: întâi se cere acordul – am avut un caz din acesta pe tronsonul Sibiu-Piteşti unde Comisia nu a aprobat studiul de mediu şi pe acel tronson nu a putut lua bani europeni, deci s-a finanţat din bugetul naţional pentru că acel tronson nu a fost finanţat. Deci practic România nu a fost pregătită să absoarbă atât de mulţi bani europeni ca alte ţări”, a adăugat Corina Creţu.

Ea consideră „absolut vital” având în vedere condiţiile actuale, situaţia geo-politică, România să îndeplinească angajamentele asumate pentru a accesa fonduri europene.

„Aşa era şi cu programele operaţionale, tot timpul spuneau: Comisia ne cere, Comisia ne cere. Comisia cere să îndeplineşti ceea ce tu însuţi te-ai angajat să faci. Deci România are planificată îndeplinirea a peste 200 de investiţii, 215 reforme şi nu s-a realizat până acuma niciun jalon de PNRR”, a mai spus Creţu.

Ea a explicat că pre-finanţarea de 3,7 miliarde de euro primită de România este ceva ce „se dă automat pentru a ajuta statele membre să pornească lucrările, după care vor veni controalele”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI