Economia României ar putea intra în ,,teritoriu negativ” în 2026, susține viceguvernatorul BNR: ,,Prognozele indică o inflaţie care poate depăşi sensibil 6% la sfârşitul anului”

Economia României ar putea intra în ,,teritoriu negativ” în 2026, susține viceguvernatorul BNR: ,,Prognozele indică o inflaţie care poate depăşi sensibil 6% la sfârşitul anului”

Perspectivele economiei românești pentru acest an rămân rezervate și ar putea intra chiar în teritoriu negativ, ceea ce ar indica un scenariu de stagflație, după doi ani de creștere economică modestă, de 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, susține viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, într-un articol publicat pe blogul „Opinii BNR” și citat de Agerpres.

„Economia României traversează în prezent o perioadă dificilă. Incertitudinile din mediul internaţional s-au suprapus cu cele generate de situaţia politică şi guvernamentală internă. În acest context, costul deciziilor economice creşte, iar prudenţa şi responsabilitatea trebuie să devină criterii esenţiale în conduita politicilor economice. După doi ani de evoluţii modeste, cu rate de creştere economică de 0,9% şi 0,7% în 2024 şi 2025, perspectivele pentru acest an se menţin rezervate sau chiar în teritoriu negativ, ceea ce ar însemna stagflaţie.

Scăderea consumului şi output-gap-ul puternic negativ pe parcursul acestui an semnalează tranziţia către un nou model de creştere, care să nu mai fie bazat pe deficite şi consum, iar investiţiile să preia, mai puternic şi durabil, rolul de driver al creşterii economice”, afirmă Cosmin Marinescu, într-un mesaj transmis în deschiderea Forbes CEE Forum.

În ceea ce priveşte inflaţia şi finanţele publice, acesta arată că procesul de consolidare bugetară trebuie să continue şi în 2027.

„Inflaţia a intrat recent pe o traiectorie descendentă, prin reducerile ferme din lunile de vară, de circa 4 puncte procentuale, ca efect de bază, de la inflaţia de 10,4% în iunie la 6,2% în august. În continuare, prognozele indică o inflaţie care poate depăşi sensibil 6% la sfârşitul anului, cu revenire în intervalul ţintei în ultimul trimestru din 2027. În planul finanţelor publice, consemnăm reducerea consistentă a deficitului bugetar, însă această performanţă bună, obţinută în condiţii politice dificile, indică totodată nevoia ca procesul de consolidare bugetară să continue, în mod susţinut şi credibil şi în 2027”, susţine Marinescu.

Potrivit acestuia, datoria publică a depăşit nivelul de referinţă de 60% din PIB, ceea ce se reflectă în creşterea îngrijorătoare a cheltuielilor cu dobânzile, prevăzute la peste 3% din PIB în bugetul anului curent.

Potrivit acestuia, datoria publică a depăşit nivelul de referinţă de 60% din PIB, ceea ce se reflectă în creşterea îngrijorătoare a cheltuielilor cu dobânzile, prevăzute la peste 3% din PIB în bugetul anului curent.

Acesta consideră că actualul model de creştere şi-a atins limitele.

„Sunt tot mai evidente, în condiţiile actuale, limitele modelului de creştere bazat pe competitivitate prin costuri reduse, forţă de muncă ieftină, exporturi cu valoare adăugată mică şi stimularea consumului. Aceşti factori şi-au adus aportul, şi-au dovedit cândva utilitatea, dar acum nu mai pot susţine nevoile de dezvoltare ale economiei noastre.

Avantajul de cost se erodează pe măsură ce veniturile se apropie de media europeană. Şi din acest motiv este necesară trecerea către un model calitativ de creştere economică. Noul model ar trebui să sprijine extinderea lanţurilor de producţie locale, creşterea productivităţii muncii şi stimularea investiţiilor în tehnologii şi în capitalul uman”, a subliniat Cosmin Marinescu.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News